cuvinte şi culori

Îmi trăiesc viața!

2011-10-12T23:10:00.001+03:00

Vreau să vorbesc puțin despre ultima tendință pe care am descoperit-o la câteva persoane cu care am intrat în contact în ultimul timp. O tendință extraordinar de interesantă.
Îmi place să fiu fericită. Și urmăresc să fiu fericită mereu, pentru că ador să fiu fericită! Ador să zâmbesc și o fac cât de des pot!
Acum să vă împărtășesc care e una dintre atitudinile pe care le au unii oameni atunci când mă văd zâmbind mereu: "Nu, eu îmi trăiesc viața! Eu știu ce înseamnă viața! Viața mea e reală! ", ca și cum mi-ar spune că viața mea e ireală, că eu nu îmi trăiesc viața! Iar întrebarea mea e următoarea: dacă eu nu sunt tristă, dacă aleg in fiecare clipă din existența mea să nu mă plâng de probleme, nu îmi trăiesc viața? A-ți trăi viața înseamnă să suferi? Pot măsura intensitatea cu care îmi trăiesc viața prin prisma clipelor de tristețe?
Iar apoi, aceleași ființe, mă anunță: " O să vezi tu ce lecții o să-ți dea viața asta! O să cobori cu picioarele pe pământ!". Eu sunt sigură de faptul că viața mea îmi va da mii de lecții! Mi-a dat deja! Faptul că eu aleg să fiu fericită nu înseamnă că am fost ținută în puf până acum!!! Înseamnă că am avut mii de motive să fiu tristă, dar miliarde de motive să-mi doresc să reușesc, să fiu fericită, să dăruiesc și altora din fericirea mea!
Nu sunt cu capul în nori pentru că aleg să fiu fericită! Sunt cu picioarele adânc înfipte în pământ și cu atenția strict îndreptată spre sufletul meu! Și fac alegeri...clipă de clipă!
Și știu sigur că în suflet fiecare om își dorește să fie mai bun, să trăiască mai bine, să aibă mai mult curaj, să fie liber... numai că a acoperit-o cu tot felul de frustrări și neîncrederi.
S-a uitat să se acorde atenție sufletului... care așteaptă de ani să ne îndreptăm privirea spre el...

Realitatea in vis

2011-10-09T23:43:00.000+03:00

Sunt ceea ce aleg in fiecare clipa sa fiu... o adevarata incantare!

Eternitate

2011-10-09T06:29:00.000+03:00

Fără cuvinte.
Doar cântecul sufletului tău cântat de sufletul meu .
Fără atingeri.
Doar fiorii tăi simțiți de trupul meu.
Fără priviri.
Doar chipul tău sculptat pe pieptul meu.
Fără sunete.
Doar urma respirației tale printre porii trupului meu.
Fără gustul tău.
Doar ființa ta curgând prin mine.

Inceput

2011-10-01T04:01:00.000+03:00

Incepe o noua luna... octombrie... si se apropie un alt sfarsit de an...
Astazi am realizat ca lucrurile cu adevarat importante sunt cele carora le acord eu importanta!
Am invatat ca viata e extraordinar de frumoasa atunci cand iubesti si esti iubit! Si cand scrii o poveste de iubire extraordinara...
Am invatat ca sufletul fiecaruia dintre noi abia asteapta sa zboare pe aripi de iubire!
Astazi mi-am pus o intrebare : "Cat de multe persoane am iubit eu pana acum?"
Infinit de putine la cat de multe fiinte sunt in acest univers...
Iar a doua intrebare e : "Pai de ce stau lucrurile asa? Iubirea doar nu vine din mine, nu secatuieste niciodata... ea doar asteapta sa ma hotarasc eu sa o manifest..."

Ziua

2011-09-28T18:33:00.000+03:00

Inca o zi - o noua alegere, mii de motive sa fiu fericita, posibilitatea de a aduce macar un zambet pe chipul unui necunoscut, de a face un compliment unei fiinte dragi, de a privi Soarele pe drumul sau spre culcare...
Am trait zeci de zile... unele au alergat cu viteza si nu am stiut cum sa le-mbogatesc!
Acum fiecare zi imi daruieste posibilitatea de a face alegeri! Iar eu aleg sa fiu fericita!
Cum as putea alege altceva?

Povestea de iubire

2011-09-25T02:50:00.000+03:00

Iubirea patrunde in noi si se aseaza in inima si in viata noastra... dar povestea de iubire o scriem noi! Cu daruirea noastra, cu deschiderea noastra, cu dorintele si fanteziile noastre!
Imi doresc pentru fiecare dintre noi cat mai multa imaginatie si indrazneala ca sa ne creionam cele mai frumoase povesti de iubire!

Zbor!

2011-09-24T23:33:00.000+03:00

Nu-mi trebuie aripi din pene sa zbor!
Ci doar un zambet pe chip creionat cu sufletul!
Si-apoi ma-nalt, zburand intru iubire, fericire, extaz, amor!

In dar

2011-09-15T12:16:00.000+03:00

Am privit Soarele.
Am intins mana spre el.
Am deschis palma.
Si l-am prins in pumnul meu.
Ti-l aduc Tie.
Sa ti-l daruiesc!

In colivie

2011-09-13T14:11:00.000+03:00

Nu trebuie sa fii inchis in colivie ca sa nu te simti liber. Trebuie doar sa te incapatanezi sa ai alaturi o persoana care nu te intelege.

Cu Femeia

2011-09-10T14:47:00.001+03:00

Privirea mea iti deseneaza chipul:prima data ochii tai inchisi, acoperind sufletul scaldat in lumi paradisiace, apoi buzele intredeschise, asteptand sa te inalt cu un sarut, gatul fin pe care ochii mei aluneca pana la Calea-ti dintre sani...
Sanii tai fermi si jucausi, catifelati si rotunzi ma invita sa sorb din ei toata iubirea care-a curs vreodata prin tine...
Linia taliei tale ce-mi reveleaza suspinele-ti de copila si dorintele de femeie ma conduce pana la coapsele tale rotunde, hranitoare, gingase, puternice, calde, de Viata- Datatoare...
Ce minuni ascunzi in tine, Femeie?

Spre viitor

2011-07-21T20:19:00.000+03:00

Cu pași de aramă
Printre nori hoinari
Te caut.

Cu lacrimi de aur
Cu râs fermecat
Mă zăresc.

Cu murmure sure
Printre dune albastre.
Zbor. Spre viitor.

Oameni printre îngeri. Îngeri printre oameni.

2011-07-21T00:04:00.000+03:00

În seara asta mi-ar plăcea să vorbesc despre oameni.
Despre oamenii care s-au perindat de-a lungul timpului prin viața mea. Pentru care am fost Lodana, Lori, bebelușa frumoasă, "Loreley, stânca mea frumoasă", Fata Morgana, zeița mult iubită și adorată, îngeraș, Mamă Divină, scumpa mea prietenă, moldoveanco, minunăție, înger și demon, Trandafir de la Moldova, ... , cea mai bună prietenă, fiica mea neascultătoare, colega mea de serviciu nesuferită, fata aia inocentă, tipa aia bună, aia mai ciudată,... despre toți aș vrea să vorbesc!
Să le mulțumesc că au fost, că sunt și că vor fi în viața mea! Și să le spun că sunt recunoscătoare că m-au impulsionat, voit sau inconștient, să cresc, că mă iubesc și îmi conferă aripi să mă înalț în permanență, uneori și cu un pas înapoi, dar niciodată nu uit să fac și doi înainte!
Vă mulțumesc că aveți încredere în mine, că mă susțineți, vă mulțumesc că mă certați și nu mai vorbiți cu mine ca să îmi arătați că, din punctul vostru de vedere, greșesc!
Vă mulțumesc că v-ați oprit puțin din drumul vostru și ați simțit să mergeți mai departe cu mine de mână! Mulțumesc că existați și că îmi împărtășiți din experiența voastră! Cu iubire...

Acum

2011-07-20T01:26:00.002+03:00

Acum am Totul:
Și cântec, și aripi, și Soare, și nori...
Valuri de rouă printre dulci fiori.
Mă-nchin și tac!

Prelegere

2011-07-17T01:16:00.001+03:00

Când mi-am dat ultima dată șansa să fac ceea ce-mi place să fac? Să fac ceea ce-mi doresc să fac?
Să mănânc o prăjitură fără să mă gândesc că mă voi îngrășa? Să savurez fiecare linguriță? Sau să-mi ling degetul după ce iau frișca și o duc la gură, atingându-mi într-un gest plin de iubire buzele? Fără să mă gândesc că mă voi îngrășa și că iubitul meu îmi va spune iar că m-am îngrășat (și nu-i mai satisfac așteptările...că doar de asta am venit eu pe Pământ, să le satisfac atât lui cât și tuturor celor din viața mea așteptările.)
Când am plecat ultima dată spre mare să mă întâlnesc cu un bărbat pe care îl găsesc atrăgător și cu care mi-aș dori să fac dragoste? Pentru că mă simt extraordinar de senzuală, de feminină, de atrăgătoare în preajma lui? Și știu că dincolo de toate aceste condiționări sociale el o să mă ducă în Rai. Iar locul meu, ca femeie, în Rai e! Și eu îl voi iubi în acea noapte cu toată dăruirea mea!
Când m-am iubit ultima dată? Când m-am uitat ultima dată în oglindă și am spus: "Draga mea, ești minunată! Uite ce chip frumos! Și uite, mai ales, cât de minunat sufletul acesta pur îți înfrumusețează chipul!"
Când m-am uitat ultima dată în oglindă și mi-am iubit celulita? Când mi-am reamintit ultima dată cât de minunată sunt? Când am evocat clipele în care iubitul meu zâmbea fericit pentru că eu ma dăruiam necondiționat? Îi îmbrățișam întreaga ființă cu tot sufletul, ridicându-l pe aripi de iubire?
Sunt minunată așa cum sunt! Sunt unică! Sunt specială!

Te implor, fă ce-ți place! Oferă-ți libertate!
Iubește-te! Iubește!
Ascultă-ți sufletul!
Întreabă-te ce simți! Ascultă-te! Oferă-ți timp!
Nu-ți fie frică! Îți oferi libertate, vei cunoaște numai oameni liberi!
Viața e minunată! În fiecare clipă avem posibilitatea să o pictăm cu cele mai frumoase culori, cu cele pe care noi le preferăm!

And you my love...

2011-07-14T20:57:00.000+03:00

Sclipiri de soare se scaldă în apă...
Trilurile păsărilor mângâie frunzele copacilor...
Soarele se ascunde după o salcie...
Eu mă ghemuiesc în sufletul tău și înfloresc îmbrățișând Totul...
...Sânul meu desenează o nouă linie a vieții în palma ta.

Mi-e dor...

2011-07-08T03:51:00.002+03:00

Cât timp poate dura o Clipă?

Femeia întru Floare. Floarea întru Femeie.

2011-07-06T21:56:00.000+03:00

În Paradis Dumnezeu i-a încredințat Evei îngrijirea vegetației. Trăind printre flori, Eva a început ea însăși să degaje un parfum de flori, dar în momentul primului păcat, ea a pierdut această calitate. Înainte de cădere, aceste parfumuri emanau din ea pentru că poseda calități și virtuți care se manifestau întocmai în plan fizic, sub formă de înmiresmate parfumuri.

Parfumul este expresia fizică a unei virtuți, iar un miros nu tocmai plăcut este expresia unui viciu. Este de înțeles de ce femeile sunt atrase acum atât de mult de parfumuri și simt nevoia de a se parfuma - inconștient doresc sa regăsească acel dar pe care-l aveau în Paradis, de a degaja natural parfumuri. Foarte simplu, dezvoltând anumite calități și virtuți, ne vom regăsi parfumul nostru, adevărata noastră frumusețe.

Dintr-un punct de vedere mai practic, cu siguranță am observat cu toții cum corpul nostru nu are tot timpul același miros; el schimbându-se în funcție de stările noastre sufletești. Mirosurile pe care ființa umană le degajă este un subiect care mă fascinează. Am întâlnit persoane care aveau un miros atât de fascinant, parfum de puritate, de prospețime, de flori de munte, de primăvară, de o poezie extraordinară.

De unde mi-a venit ideea acestui articol?

Stau în cameră, pe pat, învăluită de un miros superb a unui crin imperial. În fața mea e o altă vază cu margarete portocalii. Le privesc încântată. Simt cum le mângâi și cum mă las mângâiată de petalele lor catifelate. Exprimă Frumosul. Sunt învăluită de Frumos.

A oferi flori probabil că a devenit un gest pe care bărbatul "trebuie" să-l facă pentru iubita sa.

Aș vrea ca bărbații să știe ce minunății se pot ascunde în spatele unui gest atât de ... tradițional.

Când mă trezesc dimineața și în camera mea sunt flori, le privesc și imediat în ființa mea simt ceva... poetic, starea mea se schimbă! Florile pe care le privesc îmi vorbesc prin culorile lor, prin forma pe care o au, prin parfumul lor, își deschid drum în mine, prin intermediul corpurilor subtile, și trezesc în mine forma, culoarea, parfumul căruia ii corespund! Mă deschid în fața Frumuseții acestor flori iar ele îmi dăruiesc din gingășia lor, din puritatea lor, din iubirea lor, din sacrificiul și parfumul lor!

Privesc acest crin: este de o măreție inegalabilă în mine pentru că îmi revelează Frumosul. De aceea îl iubesc. El este fericit, îmi surâde, își unduiește petalele într-un gest de dăruire totală, mă încântă cu parfumul lui. Eu la rândul meu îl privesc cu dragoste pentru că el intră în mine și trezește alți crini în sufletul meu.

Acum sunt frumoasă ca o floare, îmi întind aripile sufletului precum crinul își deschide petalele în fața mea pentru a mă încânta cu frumusețea sa, sunt plină de recunoștință pentru darurile minunate pe care florile le aduc în viața mea.

Oare nu toată frumusețea aceasta ne-o dăruiește Dumnezeu în fiecare clipă a existenței noastre? De ce ținem ochișorii închiși și nu vrem să ne bucurăm de toate darurile minunate? Gratuite, pretutindeni? E atât de simplu!!! E necesar doar să dorim să avem acces la ele! Că sunt lângă noi, întru noi!

Culori

2011-07-06T08:04:00.000+03:00

"13.	Vlăstarele tale clădesc un paradis de rodii cu fructe dulci şi minunate, având pe margini arbuşti care revarsă miresme:
14.	Nard, şofran şi scorţişoară cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tămâie lăcrimează, cu mirt şi cu aloe şi cu arbuşti mirositori.
15.	În grădină-i o fântână, un izvor de apă vie şi pâraie din Libar.
16.	Scoală vânt de miazănoapte, vino vânt de miazăzi, suflaţi prin grădina mea şi miresmele-i stârniţi; iar iubitul meu să vină, în grădina sa să intre şi din roadele ei scumpe să culeagă, să mănânce." (Cântarea Cântărilor)

Îngerului

2011-07-05T23:44:00.000+03:00

Bucurie.
Lumină.
Zbor.
Aripi.
Îmbrățisare. În ochi verzi.
Dans. Printre șoaptele sufletului.
Înălțare. În iubire.
Dor și liniște.
Tăcere. Cuprinzând Totul.

Imn catre Isis

2011-06-29T14:00:00.000+03:00

Paulo Coelho -"Unsprezece minute" -> Imn catre Isis, descoperit la Nag Hammadi, secolul al III-lea sau al IV-lea.

Pentru că eu sunt cea dintâi și cea de pe urmă
Eu sunt cea venerată și cea disprețuită
Eu sunt prostituata și sfânta
Eu sunt soția și fecioara
Eu sunt mama și fiica
Eu sunt brațele mamei mele
Eu sunt cea stearpă și numeroși sunt copiii mei
Eu sunt cea căsătorită și fata bătrână
Eu sunt cea care aduce pe lume și cea care niciodată n-a zămislit
Eu sunt alinarea durerilor nașterii
Eu sunt soția și soțul
Eu am fost bărbatul care m-a crescut
Eu sunt mama tatălui meu
Sunt sora soțului meu
Și el e copilul meu respins
Poartă-mi totdeauna respect
Pentru că eu sunt cea scandaloasă și cea magnifică.

În tine!

2011-06-29T00:32:00.001+03:00

Femeia care iubește transformă lumea! O învăluie cu aromă de parfum...dulce cu nuanțe de libertate, o îmbrățișează cu aromă de trandafiri roșii, catifelați...cu nuanțe de oranj... Îți soptește la ureche cu sunete de valuri mângâind nisipul... Te ridică în Eternitate pe aripi de iubire... Te ține la pieptul ei și îți mângâie creștetul cu atingeri înmiresmate de dor de tine, Bărbate!

Femeile iubesc, aduc bucurie, speranță, încântă...

2011-06-27T19:54:00.000+03:00

Femeile au puteri care îi uimesc pe bărbaţi...
Îndură greutăţi şi cară poveri,
Dar îşi păstrează fericirea, dragostea şi bucuria.
Zâmbesc atunci când ar vrea să ţipe.
Cântă atunci când ar vrea să plângă.
Plâng atunci când sunt fericite
şi râd când sunt nervoase.
Se luptă pentru lucrurile în care cred.
Se ridică împotriva nedreptăţii.
Nu acceptă "nu" drept răspuns
atunci când cred că există o soluţie mai bună.
Suportă lipsuri pentru ca familia lor să aibă de toate.
Merg la doctor cu un prieten speriat.
Iubesc necondiţionat.
Plâng atunci când copiii lor au succes
şi se bucură atunci când prietenii primesc premii.
Sunt fericite când aud despre o naştere sau o nuntă.
Li se frânge inima când le moare un prieten.
Jelesc la pierderea unui membru al familiei,
totuşi sunt puternice atunci când cred că nu le-a mai rămas deloc putere.
Ele ştiu că o îmbrăţişare şi un sărut pot vindeca o inimă rănită.

Femeile sunt de toate mărimile, formele şi culorile.
Conduc, zboară, merg pe jos, aleargă sau îţi trimit e-mailuri ca să-ţi arate cât de mult le pasă de tine.
Inima unei femei este ceea ce ţine lumea în mişcare.
Ele aduc bucurie, speranţă şi dragoste.
Ele au milă şi idei.
Ele oferă sprijin moral familiei şi prietenilor.
Femeile au lucruri vitale de spus şi totul de oferit.

Totuși, dacă există UN DEFECT AL FEMEILOR ,

Acesta este că ELE ÎŞI UITĂ VALOAREA .

E celălalt sau ești tu?

2011-06-19T00:59:00.000+03:00

Ai în fața ta o pânză albă și niște culori. Iei pensula în mână și așezi pe foaie imaginea care există în tine, pe care vrei să o dăruiești, care s-a născut în adâncul ființei tale, care e parte din tine. E creația ta. Rezultatul e o pictură frumoasă, o imagine pe care sufletul tău a creat-o! Ce ar fi fost pânza albă dacă sufletul tău nu ar fi fost atât de frumos? Ar fi fost o pânză albă, ternă, pe care nu radia frumusețea. Dar culorile te-au ajutat să dai viață minunăției din tine.

Ai în față o persoană frumoasă, bărbat sau femeie, după caz. O privești și frumusețea ei te încântă, te trezește, iți face întreaga ființă să vibreze. Îi recunoști frumusețea pentru că ea, frumusețea, există în tine. Îți trezește sufletul pentru că Tu meriți asta! Cât de minunată ar fi acea persoană dacă sufletul tău nu ar fi putut să-i cunoască frumusețea? Iubirea există în tine! Iubirea nu ți-o dăruiește nici Andrei, nici Maria, nici Daniel, nici Elena! Ea există în tine! Ei doar te ajută să o trezești! Prin minunăția ființei lor, îți înalță sufletul! Ei doar te ajută , sunt imboldurile de care uneori avem nevoie ca să aducem iubirea în viața noastră! Dar toate meritele sunt ale noastre!
De ce să vrem să punem stăpânire pe cealaltă persoană? De ce să nu ne îndreptăm atenția mai mult spre noi? De ce să nu o iubim oferindu-i libertate? O pasăre cântă mai frumos când e în colivie? Sau îți schimbă trilul când e pe ramura unui copac, în libertate?

Nu știu să iubesc

2011-06-16T23:53:00.000+03:00

Eu nu știu să iubesc. Și nu e o slăbiciune. Știu să fac un cadou cu tot sufletul, știu să îți zâmbesc și să te iau de mână când îți este greu, dar nu știu să iubesc! Nu știam că iubirea înseamnă dreptate, nu știam ca a învăța să iubesc aduce cu sine o luptă interioară și exterioară! Asta e următoarea mea lecție! Să învăț să iubesc!

...dincolo de aceste cuvinte e mult mai mult...
Tu știi să iubești?

"38. Fă ca suferința și fericirea, pierderea și câștigul, victoria și înfrângerea să fie egale în sufletul tău, apoi aruncă-te în luptă, așa nu vei păcătui!" (Bhagad-Gita)

De ce ti-e frica, copilă?

2011-06-15T22:41:00.001+03:00

“Nimeni dintre aceia pe care bogăţia şi onorurile îi aşază pe o treaptă mai înaltă nu e mare. Aceasta-i eroarea care ne înşală, că nu apreciem pe nimeni după ceea ce este, ci îi adăugăm şi cele ce-l împodobesc.
Când vrei să apreciezi pe cineva la justa lui valoare şi să ştii ce fel de om este, priveşte-l gol: să lepede averea, să lepede onorurile şi celelalte minciuni ale soartei, să dezbrace până şi corpul – priveşte-i sufletul, dacă-i mare prin altceva sau prin el însuşi.
Să apreciem fiecare lucru, îndepărtând ce se spune despre el, şi să cercetăm ce este, nu ce e numit.”
Seneca, Epistolae

Urme pe nisip

2011-06-14T11:55:00.000+03:00

Și inima mea, ce nebună!
Pictează pe tine culori...
Și te-nalță și cântă și speră.

Acum a desenat urme...

Vino cu un suflu și șterge...
Netezește bine nisipul
Putem desena o floare...

Gheișa

2011-06-12T20:31:00.000+03:00

foto: http://lilabelame.blogspot.com/

și dacă luna nu e
decât un strop de rouă
o lacrima căzută din ochiul unui zeu
care-a împietrit în bezna amăruie
și ne arată noaptea aceeași față nouă
de gheișă care plânge zâmbindu-ne mereu...
(Ovidiu Mihăilescu)

Sa-l citim cu totii!

2011-05-20T11:53:00.000+03:00

Astazi dimineata am primit un mail chiar in momentul in care vorbeam cu o buna prietena si ii spuneam ca a venit timpul sa imi acord mie timp, sa am o relatie cu mine, sa fiu mai atenta la ceea ce simt EU. Ca este necesar sa ma inteleg pe mine ca sa ii pot intelege pe ceilalti. Postez aici continutul acestui mail, va fi de ajutor, cu siguranta, multora! Va doresc sa infloriti in Iubire!

Poveste de dragoste cu tine insuti

Te-ai gandit vreodata ca nu te iubesti destul? Sau esti dintre cei care considera ca a-si acorda afectiune este un act imoral, nespiritual, iar singura datorie a cautatorului de adevar este sa-i iubeasca pe ceilalti si sa se neglijeze mereu pe el insusi? Ei bine, daca gandesti asa, s-ar putea sa te inseli.

Exista autori, precum Lise Bourbeau - fondatoarea celei mai renumite scoli de dezvoltare personala din Quebec, a carei filosofie de viata este cunoscuta azi in 22 de tari si tradusa in 9 limbi - care afirma ca bolile sunt semnalul de alarma pe care corpul nostru il trage pentru a ne avertiza ca nu ne iubim suficient. Cu alte cuvinte, aglomeratia din policlinici si spitale poate fi considerata un barometru al iubirii pentru oamenii din societatea actuala. Multi dintre noi visam la sufletul pereche, la relatia care printr-o dragoste totala si neconditionata va umple golul dinauntrul nostru si ne va vindeca toate ranile sufletesti. Si totusi nesocotim intreaga viata pe cineva care este foarte aproape si tanjeste mereu dupa iubirea noastra: ne ignoram pe noi insine.

Violenta interioara atrage violenta din lume

Autotransfigurarea si dobandirea unei juste iubiri de Sine sunt un lucru esential pe calea spirituala si nu tocmai usor de dobandit. In aceasta lume, Dumnezeu ni se reveleaza sub forma exteriorului (lumea obiectiva in care traim) si a interiorului (propriul nostru univers launtric). Pentru majoritatea oamenilor insa ambele ipostaze raman destul de criptice. Lumea exterioara ne insala deseori asteptarile, pare a fi amenintatoare sau de neinteles. Pe de alta parte, universul interior risca sa ne para banal sau insuficient de elevat. Dezamagiti deopotriva de interior si de exterior, ne refugiem uneori intr-o fantasmagorica transcendenta care speram sa fie mai prietenoasa. Si totusi, pentru fiecare din noi, Dumnezeu este cel mai accesibil aici si acum, chiar in noi insine, cei care suntem in aceasta clipa. A nega sau a ignora prezenta Lui in noi este o blasfemie pe care o comitem zilnic, cu nepasare.

De fapt raportarea la interior si la exterior sunt interdependente. Nu putem avea un comportament just fata de exterior atat timp cat mentinem o atitudine distorsionata fata de noi insine. Iubirea pe care ne-o refuzam noua, le-o refuzam in acelasi timp si celorlalti. Ranile pe care ni le provocam printr-o atitudine lipsita de iubire fata de noi insine se vor reflecta si in relatiile cu exteriorul. A refuza sa te iubesti inseamna a nega (fie si inconstient) ca toate fiintele merita iubirea ta - inclusiv tu.

Foarte multe din ranile noastre sufletesti ni le provocam noi insine prin felul nepotrivit in care ne privim. In momentul in care incepem sa ne acceptam si sa ne iubim asa cum suntem, dispar brusc o mare parte din agresiunile care ne obisnuisem sa credem ca vin din afara. Pentru simplul motiv ca violenta exterioara are nevoie de mintea noastra agresiva pentru a ajunge in interior, altfel singurul ecou pe care ni-l trezeste este compasiunea. Dimpotriva, o minte agresiva la adresa propriei fiinte ne poate rani fara oprelisti, in numeroase moduri: ganduri de neputinta descurajare, sentimente de inferioritate, stari de revolta, frici etc. Pe masura ce ni le permitem mai des, astfel de manifestari inferioare capata forta. Mentinute timp indelungat, ajung chiar sa ne puna in rezonanta permanenta cu anumite planuri demoniace care fac in cele din urma ca aceste idei sa fie intretinute in mod spontan. Astfel, agresiunea noastra fata de noi insine creeaza bresa prin care Universul ne raneste.

Dincolo de sentimentalism

Justa masura in iubirea de sine este aproape la fel de greu de dobandit ca si viziunea Sinelui. Oscilam mereu intre mandrie si disperare. Cand universul nostru individual functioneaza cum ne place, luam asta drept un semn al valorii noastre personale si un motiv de mandrie. Cand nu ne mai ofera suficiente satisfactii consideram ca nu meritam iubirea lui Dumnezeu si ne lasam cuprinsi de tristete. Astfel, val dupa val si abis dupa abis, ne petrecem intreaga viata fara a ne iubi vreodata cu adevarat. Dupa numeroase treceri de la o extrema la alta, pare sa se schiteze o cale de mijloc: autocompatimirea - care nici ea nu are de fapt nimic de a face cu iubirea de Sine, ci dimpotriva provoaca tot atat de multe rani ca si orgoliul sau neincrederea in sine.

Exista multe piedici in calea unei veritabile iubiri de sine. Blocajul cel mai superficial consta in ideea preconceputa ca "nu este necesar (sau moral) sa ma iubesc pe mine insumi". Totusi este doar un pretext pentru teama de a recunoaste ca nu suntem (deocamdata) capabili sa manifestam aceasta iubire. Fie ca e indreptata spre exterior sau catre propria fiinta, dragostea este totdeauna o proba de noblete interioara. Implica curaj, daruire, dilatare a constiintei. La nivel uman, cu exceptia fiintelor cu inalta viata spirituala, rareori iubirea se prezinta in forma sa pura. Nu este aur, ci nisip aurifer. De aceea o relatie de iubire implica totdeauna rabdarea de a alege fir cu fir ceea ce este pur de ceea ce este impur. Reusim sa-i convingem pe ceilalti ca ii iubim, dar este imposibil sa nu sesizam cat de multe lacune are inca aceasta iubire. Asa incat, in ceea ce ne priveste pe noi insine, nu ne mai straduim sa ne amagim ca ne iubim, ci preferam sa argumentam ca nici nu este necesar sa o facem.

Atunci cand cautam sa dezvoltam o justa iubire de Sine, ne plasam cu luciditate intr-un domeniu pe care altfel riscam sa-l parcurgem de fiecare data in stare de betie. De cele mai multe ori traim iubirea relationala colorata sau invadata de numeroase alte sentimente, unele chiar fara legatura cu ea. Totusi, in aspectul sau ultim, iubirea nu este (doar) un sentiment. A explora iubirea de Sine inseamna printre altele a patrunde in acel domeniu misterios in care iubirea exista, dar este lipsita de sentimentalisme. Aceasta este o lectie fundamentala in lipsa careia nu ne putem maturiza cu adevarat din punct de vedere afectiv. Practic, prima poveste de dragoste adevarata este cel mai usor sa o ai cu tine insuti, pentru ca pornesti din punctul in care ajungi cu celalalt abia dupa o relatie de cativa ani, cand reusesti sa spulberi multe din iluziile perfectiunii de la inceput. Si cu toate ca probabil ti-ai spulberat de mult iluzia propriei perfectiuni. .. de tine nu te poti desparti! Va trebui sa mergi impreuna cu tine pana la capat.

Dincolo de orice sentimentalisme, iubirea este o cautare sincera si continua a binelui, armoniei, frumusetii - pentru tine si pentru cei pe care ii iubesti. Daca aceasta cautare nu exista sau este sufocata de multe tensiuni, confuzii, aviditate, inseamna ca trebuie sa cerni cu mai multa atentie nisipul aurifer al universului tau interior. Iubirea inseamna rabdare, toleranta, transparenta. .. Este incantator sa inveti toate acestea in interactiunea cu ceilalti, dar daca relatiile pe care le-ai avut pana acum nu ti-au oferit o asemenea ocazie, nimic nu te impiedica sa incepi chiar acum raportandu-te la tine insuti.

Cat de mult Te iubesti cu adevarat?

Primul pas ar fi sa-ti dai seama cat de mult te iubesti cu adevarat. Pentru asta ar trebui sa intelegi ca exista in tine un copil care are nevoie de rabdare, de toleranta, de incurajare, de dragoste, de tandrete... I le acorzi? Ti se intampla sa-i spui povesti cu balauri despre tot felul de lucruri pe care le va pierde in curand, despre cat de ghinionist este sau ce putine sanse are sa reuseasca? Se numeste pesimism si copilul din tine este trist si deprimat mult timp dupa ce aude asa ceva.

Uneori ii explici in amanunt nenumaratele reusite ale altora care lui "nu ii vor fi niciodata accesibile"? Acest comportament inseamna invidie si gelozie si pe el il face sa-si piarda increderea in sine.

Il starnesti, promitandu-i mereu noi si noi placeri - pe care e clar ca nu i le poti oferi la nesfarsit? Ii trezesti astfel pofta nemasurata care il face avid si vesnic nemultumit. Ii explici uneori ca ceilalti sunt vinovati de esecurile lui si ca ar trebui sa le dea o lectie? In felul acesta il inveti ura, iar violenta care o insoteste il umple de rani adanci. In plus, ca sa mai imbunezi un pic situatia, ii spui ca nu conteaza cate indura, tot el este centrul Universului? Orgoliul pe care i-l trezesti astfel, in mod paradoxal, ii alimenteaza complexele de inferioritate. ..

Toate aceste obiceiuri nefaste ii ranesc mult mai putin pe cei din jur decat pe cei care le practica. Daca ti se mai petrece uneori sa te comporti astfel cu tine insuti inseamna ca inca nu te iubesti suficient...

Copilul din tine are nevoie de dragostea ta. Tot restul - iubirea si aprecierea celorlalti, satisfactiile de tot felul, diferite idei si teorii metafizice - nu-l vor linisti decat pentru scurt timp. Periodic el va deschide ochii, va intelege ca nu a primit ce-i trebuie si va reincepe sa planga. Cum anume? Cuvintele aspre adresate celorlalti, reprosurile, ironia, violenta - fizica sau verbala - neindurarea, raceala sufleteasca, tristetea, neimplinirea, nerabdarea, imprastierea - toate acestea sunt semne care ii anunta pe ceilalti ca in tine exista un copil care plange. O relatie de iubire intre doua fiinte care nu stiu aproape deloc sa se iubeasca pe ele insele este ca o punte ingusta peste un abis. Fiecare dintre ei spera ca celalalt va reusi miracolul sa umple golul - sa-i ofere atat de mult incat sa-l scuteasca de necesitatea de a se descoperi si iubi pe sine. Evident, este doar o himera...

Atunci cand nu ma iubesc pe mine insumi voi avea mereu nevoie de tot mai multe dovezi de iubire de la celalalt. Daca nu mi le ofera, ma voi considera indreptatit sa ma supar. Daca mi le ofera din plin, dar eu nu simt ca merit cu adevarat atat de mult, voi gandi ca pur si simplu se insala, ca totusi este o persoana naiva, iar dragostea sa va incepe sa ma sufoce...

De fapt, nu voi reusi niciodata sa primesc de la ceilalti mai mult decat sunt capabil sa-mi ofer eu insumi.

Dimpotriva, atunci cand aducem in relatiile noastre starea de implinire pe care o trezeste veritabila iubire de sine, interactiunea se stabileste pe un cu totul alt nivel. Nu mai este vorba de acea foame de iubire care face din interactiunea cu celalalt o necesitate stringenta, dureroasa, ci de revarsarea unui preaplin. In felul acesta "a darui" si "a primi" dobandesc o alta semnificatie. Atunci cand il eliberez pe celalalt de "obligatia" de a vindeca ranile pe care mi le provoc singur prin faptul ca nu ma iubesc, ii las timp pentru a savura iubirea.

Roaga-l pe ingerul tau pazitor sa te invete

Pentru a invata sa ne iubim pe noi insine avem nevoie sa intelegem cum se raporteaza ceilalti la noi pentru a ne iubi. Problema este ca, inca de mici, am fost invatati despre iubire numai ceea ce au reusit sa ne transmita cei apropiati - care aveau ei insisi propriile limitari si rani sufletesti. Pentru a depasi aceste tipare este bine sa invatam sa ne iubim asa cum ne iubeste o fiinta foarte elevata, spre exemplu ingerul nostru pazitor.

Iata o modalitate practica: timp de o saptamana, in fiecare dimineata dupa consacrarea zilei, il invocam timp de 7 minute pe ingerul nostru pazitor si il rugam sa ne invete pe parcursul acelei zile sa ne iubim asa cum ne iubeste el. In orele care urmeaza suntem cat mai atenti la toate manifestarile noastre, asa cum facem cand cineva spune uneori ca ne iubeste, dar actiunile sale nu dovedesc asta si cautam sa intelegem care ii sunt sentimentele reale. E necesara o observare lucida si relaxata, nu pentru a vana greseli, ci pentru a patrunde in profunzime mecanismele prin care propria minte ne face sa fim lipsiti de iubire. De fiecare data cand observam ganduri sau actiuni de natura sa ne raneasca, ii marturisim cu sinceritate ingerului nostru ca nu stim inca sa ne iubim pe noi insine si reinnoim rugamintea sa ne invete el. Vom face acelasi lucru si cand vom observa ca am intrat din greseala in situatii complicate in care ceilalti par sa ne raneasca. Fara a mai cauta sa dam vina pe ei, ne vom asuma pur si simplu faptul ca situatia respectiva se datoreaza lipsei de iubire pentru noi insine si il vom ruga cat mai des pe ingerul pazitor sa fim invatati cum sa ne iubim cu adevarat.

Unul din locurile comune ale gandirii umane este ca nu meritam iubire atunci cand gresim. De aceea, cand ne simtim vinovati, ne refuzam cu si mai multa indarjire dragostea si astfel gresim mai mult, invartindu-se iar si iar in acelasi cerc. Totusi, din punct de vedere divin, lucrurile stau altfel: tocmai cel care greseste (fiul risipitor) are nevoie de mai multa iubire pentru a se putea redresa. De aceea in momentele de mare incercare, cand credem ca am gresit si asteptam sa fim pedepsiti sau ne pedepsim singuri, este necesar sa-i cerem ajutorul ingerului nostru pazitor. Il putem invoca astfel: "Iubit inger pazitor, te rog ajuta-ma sa ma iubesc exact asa cum sunt acum: trist, speriat si confuz, pentru ca stiu ca tu ma iubesti chiar si asa si vrei sa invat si eu sa acord acest gen de iubire neconditionata mie si celorlalti". Acesta este un mod matur de a iubi, singurul care ne poate duce dincolo de aparente. Daca nu suntem capabili sa ni-l acordam noua insine, este putin probabil ca vom reusi cu ceilalti.

Mai ales la inceputul acestei practici, este posibil sa fim uimiti cat de des ne purtam fara intelegere si iubire pentru noi insine. Dar daca perseveram, vom observa curand ca este tot mai usor sa sesizam din timp aceasta tendinta si apoi chiar sa o suspendam inainte de a declansa multe din obiceiurile mentale negative. Treptat se instaleaza o stare de siguranta, implinire si transparenta. In finalul acelei saptamani vom realiza o meditatie de sinteza in care vom cauta sa sesizam cat mai clar diferentele care au aparut in modul de raportare la noi insine. Este posibil ca pe parcursul acestei practici sau in zilele imediat urmatoare sa se produca transformari binefacatoare si neasteptate in modul de interactiune cu ceilalti, cu persoanele foarte apropiate, dar si cu cei pe care ii intalnim in trecere. Practicata la unison in cuplu, aceasta tehnica este de natura sa armonizeze si sa aprofundeze foarte mult relatia, ajutandu-i pe cei doi sa descopere o cu totul alta perspectiva asupra iubirii.

Iubeste-te asa cum ingerul tau pazitor te iubeste

El nu-ti raneste niciodata sufletul pentru a-ti salva imaginea. El nu te indeamna sa fii descurajat - tocmai pentru ca iti cunoaste infinita comoara launtrica. Nu-ti sopteste niciodata ca esti neputincios, intrucat stie ca el - si multe legiuni de ingeri - sunt mereu gata sa vina in ajutorul celor care-l cer cu umilinta si credinta. Nu te ameninta ca nu te va mai iubi din cauza ca ai gresit; pentru el este evident ca, atat timp cat vei exista separat, vei continua sa gresesti. Si de altfel multe realizari minunate au fost obtinute "din greseala"... El nu te va privi tolerant cum perseverezi in greseala - aceasta risca sa devina o cale fara intoarcere. El nu te amageste niciodata ca meriti iubire pentru ca esti "mai presus decat altii", caci stie cu siguranta ca in aceasta lume nici macar un graunte de nisip nu ar putea sa existe fara iubirea Tatalui. Dovezi de iubire pe care le primesti de la tine insuti atunci cand te iubesti cu adevarat:

A face pace cu tine insuti, intr-un mod plin de luciditate si dragoste, este primul pas catre veritabila cunoastere de sine care aduce simultan la suprafata culmile cele mai sublime ale personalitatii, dar si abisurile cele mai intunecate. Daca nu te iubesti cu adevarat, nu vei avea niciodata taria sa te privesti in fata, exact asa cum esti, OM - supus greselii, tentatiilor, caderilor, dar totodata capabil sa oglindesti in inima ta maretia Totului.

Frumusete

2011-05-19T23:42:00.000+03:00

Imi infrumusetezi pleoapele sarutandu-le delicat... Pe buze dorul sarutului tau e cel mai rosu si mai catifelat ruj... Obrajii-mi sunt rosii de urmele respiratiei tale... Pielea pastreaza finetea mangaierilor tale... Intreg chipul imi straluceste datorita iubirii sufletelor noastre!

Promisiune

2011-04-30T01:28:00.000+03:00

Promit ca insusi cuvantul "relatie" va desemna pentru mine un lucru mare, inalt, deosebit! Relatia poate reprezenta pentru multi dintre noi reintalnirea a doua suflete si continuarea legaturii dintre ele. Noi nu avem nevoie sa ne legam de oameni care sa ne satisfaca anumite nevoi, sufletele noastre vor sa se deschida in fata sufletelor care sa le ofere imboldul pe care toti il asteptam! Pentru ca fiecare dintre noi simte ca in el se afla mai mult, mult mai mult si are nevoie de un impuls care sa-l trezeasca! Eu stiu asta! O simt cu toata fiinta mea!

Promit ca nu voi mai plonja niciodata in ape necunoscute! Nici nu am de ce! Dumnezeu mi-a dat intuitia! Iar eu de ce nu o folosesc?! Doar stiu mereu ce interes ai tu, pana unde poti merge ca sa-ti atingi acest interes si cat de mult bun simt poti manifesta de-a lungul acestui drum.

Promit ca nu voi face nimic care sa nu-mi faca cinste, ca femeie! Am venit aici pentru ca unii oameni au nevoie de mine si eu am nevoie ei ca sa imi pot urma calea! De ce sa merg pe drumurile care nu duc la destinatia mea? De ce sa stau cu ochii inchisi cand e atat de multa Lumina?

Promit ca nu ma voi folosi de frumusetea mea ca sa produc suferinta! Voi oferi doar ceea ce pot oferi acelei persoane si niciodata nu voi da senzatia ca as putea oferi mai mult decat sufletul meu vrea sa se deschida in fata ei.

Promit ca imi voi pastra puritatea sufletului si nu voi uita niciodata sa zambesc!

Promit ca nu voi inceta sa ma daruiesc cu toata fiinta mea, Tie, pentru ca Tu trezesti femeia din mine! Si esti Barbatul meu!

...si nu pentru ca nu am invatat pana acum ce mi-a aratat Viata, ci pentru ca imi doresc sa fiu cu adevarat recunoscatoare ca Dumnezeu m-a facut Femeie!

Regina noptii

2011-04-21T00:21:00.000+03:00

Imi deschid faldurile albe, tacuta si fragila.
Imi desfac incet petalele la caderea intunericului...
Te las sa te apropii sa ma gusti, sa ma adulmeci...
Te privesc, asteptand sa te apleci sa imi saruti
Petalele parfumate...
Te-adulmec cu parfumul meu...
Zaci ametit la picioarele mele...
Iar eu ma-nchid
Tacuta si surazatoare,
Blanda si fragila...
Uitand ca te-am cunoscut...
Maine, cand Luna-mi va mangaia petalele
Voi inflori din nou...
Tu vei cersi din nou
Aroma mea
Catifelarea mea
Fragilitatea mea...
Iubirea mea!

Iubindu-ma!

2011-04-11T22:17:00.001+03:00

Daca exista cineva in lumea asta care sa merite toata iubirea si atentia ta, acela esti TU! Iar asta nu e nici egoism, nici narcisism! E doar cheia reusitei tuturor relatiilor tale!
Nu poti darui cuiva ceva, daca nu esti constient de ce exista in tine si ce poti darui!
Nu trebuie sa urmaresti sa faci pe altcineva fericit pana nu stii ce iti aduce tie fericire!
Nu poti iubi pe cineva pana nu te iubesti pe tine!
Nu poti accepta pe cineva in viata ta, pana nu te accepti pe tine!
Nu te poate face cineva fericit pana cand tu nu esti complet fericit cu tine insuti, descoperindu-te clipa de clipa...

Update 12.04.2011 , 09:14:
Nu poti sa ai pretentia sa ai o relatie armonioasa, cand tu nu esti armonios, cand nu esti impacat cu tine insuti, cand in sufletul tau sunt furtuni, cand dupa 20 minute in care ai stat singur spui: "ma plictisesc..." Incepi de la tine...oferindu-ti...continui, oferindu-le celorlalti!

Despre multumesc

2011-04-11T00:08:00.001+03:00

foto: Ramo

"Multumesc!" ... este unul dintre cuvintele care imi plac cel mai mult. Si fie ca il spun la telefon, sau tastand la calculator, il spun cu zambetul pe buze! De fiecare data "multumesc" aduce bucurie in sufletul meu!

Cand il daruiesc, o fac cu sinceritate, ca sa aiba acelasi efect asupra celorlalti asa cum si eu savurez fiecare vorba dulce si sincera care mi se spune. Simplul "multumesc" spus cu zambetul pe buze, care imi transmite si recunostinta, ma bucura la fel ca atunci cand cineva imi spune "esti atat de frumoasa astazi!"

Cu cat esti mai recunoscator pentru ceea ce ai, cu atat viata iti daruieste mai mult, si mai mult! Iar fiecare "multumesc" aduce cu el rezonanta recunostintei.

Frumos a fost ca dupa ce mi-am pus aceste idei in ordine in mintea mea, am primit un mesaj de la un prieten drag al sufletului meu, ca o confirmare a ceea ce gandesc:

"Astazi am invatat ceva frumos de la Mooji! Sa ajungi in Sine nu ai nevoie de nicio mantra...iar daca totusi insisti si iti doresti drumul acesta, MULTUMESC este mantra care va avea cel mai profund efect asupra ta in orice situatie!"

Multumesc!

2011-04-05T23:03:00.000+03:00

(Foto: Pierre Crie )

   Fiecare zi se termina cu cateva randuri in Cartea Recunostintei. Ele incep asa: "Sunt recunoscatoare pemtru ca..." sau "Iti multumesc, Doamne, pentru...". Cele mai frumoase fraze sunt cele pe care le-am scris atunci cand eram trista: "Multumesc pentru puritatea sufletului meu, pentru daruirea si sinceritatea cu care iubeste! Sunt recunoscatoare ca Tu, Doamne, trimiti in viata mea oameni frumosi, simpli, sinceri, iubitori, intelepti, care sunt alaturi de mine, care se deschid in fata mea si-mi daruiesc...ceea ce e bine sa ajunga la mine!"
   Cand ies din casa ma rog sa intalnesc in acea zi oameni care au nevoie de mine, pe care ii pot ajuta si de care eu am nevoie in evolutia mea.
   Si nu uit de cele doua intrebari la care inima mea imi raspunde mereu: "Pe cine iubesc cu adevarat? Cine ma iubeste cu adevarat?"
   Binecuvantez fiecare zi ca un cadou minunat de la Dumnezeu...

Iar eu sunt binecuvantata cu gratia lui Dumnezeu!

Vreau sa fii cu mine!

2011-03-30T10:55:00.001+03:00

Nu exista femeie in aceasta lume care sa nu fie curtata, sa nu fie admirata, sa nu trezeasca in barbati dorinta de a o avea mai aproape, de a o descoperi. Zilnic, barbatii trec pe langa noi: pe strada, intorc privirea, ne zambesc, uneori ne fac complimente, se uita incantati dupa noi... Unii dintre ei se apropie mai mult si incearca sa ne cucereasca. Pentru mine modul unui barbat de a se apropia de mine, de a ma cuceri (chiar daca nu imi prea place aceasta expresie) spune foarte multe despre el si cel mai important, imi arata valoarea pe care mi-o acorda el mie, ca femeie! Si atunci e foarte usor sa stiu pe cine vreau sau nu aproape de mine...cine imi va fi prieten sau cine va fi doar un cunoscut....

Doua suflete

2011-03-29T00:42:00.000+03:00

Nici nu conteaza cum te numesti, ce esti, ce faci, cum arati... sufletul meu te-a recunoscut si te-a imbratisat... Sufletul tau i-a raspuns... Mereu vor sta imbratisati...orice distanta ar fi intre noi. Cuvintele nu-l pot aduce nici mai aproape, nici nu-l pot indeparta...pentru ca el este aici,imbratisat de sufletul meu. Te-a regasit si ti s-a daruit. Nu cere nimic, nu cauta nimic...doar se bucura ca te-a gasit... Ii era tare dor...

Doar 3 saptamani...

2011-03-26T12:17:00.000+02:00

Suna telefonul. Raspund:
-Buna ziua. Eu ma aflu intr-o situatie foarte delicata. Si am nevoie sa-mi spuneti daca medicamentul acesta ma poate ajuta cu adevarat!
Asa mi s-a adresat cu o voce duioasa, calda, plina de incredere...
-Spuneti-mi, va rog, despre ce afectiune este vorba?!...
-Medicul mi-a spus ca mai am doar 3 saptamani de trait...
Iar in vocea ei nu simteam niciun tremur, nicio frica, nimic! Doar curaj si speranta...
Dar eu...am amutit...
-Va pot da numarul unei doamne doctor care va va ajuta...cu siguranta...
Eu am putut doar sa-i spun:
-Va simt atat de increzatoare...dumneavoastra nu trebuie sa spuneti "Voi mai trai, poate, 3 saptamani!"... spuneti mereu "Eu voi trai 3 ani de acum incolo! Nu, voi trai 30 de ani! Si voi fi atat de fericita!"
Iar ea mi-a spus: "Da, scumpa mea, asa fac! Optimismul e cel mai bun medicament!" ...dar vocea ii tremura...iar inima mea se facu atat de mica... Cu cateva minute inainte sa ma sune ea, citeam intr-o carte: "Detinem controlul total asupra unui singur lucru in aceasta lume - gandirea noastra!"...
Ea este doamna Elena...asa mi-a spus ca o cheama...si mi-a multumit! Mi-a spus ca se va ruga pentru mine!...
Eu simt sa-i multumesc in fiecare clipa acum. Amintirea acelui telefon ma-ndeamna sa cred, sa am curaj, sa fiu optimista...si sa traiesc fiecare zi cum as mai avea doar 3 saptamani de trait...

Dor

2011-03-22T00:53:00.000+02:00

"Stiu ca nu stiu nimic, si nici macar asta nu stiu!"
...iar asta ma bucura...ca nu stiu nimic! ca Tu ma poti invata totul! Si te astept, te chem, te vreau, sa vii aici sa ma iei de mana si sa ma duci pe drumul meu... sa te urmez, in genunchi, cu umilinta si iubire...si cu fiecare pas sa ma apropii mai mult de...Mine! Vino aproape si du-ma la Mine!!! Te astept cu lacrimi, te astept cu bucurie, te astept cu speranta, cu fericire, cu iubire!
Du-ma la Mine, ca mi-e atat de dor!!! Imi plange sufletul de dor...invata-ma sa merg, sa ma ridic, sa cad, dar sa ma gasesc mai mult...ca pasii astia nu i-am invatat...

Drum

2011-03-13T23:54:00.001+02:00

Aaaahhh... da...
Sa merg la stanga? Sau la dreapta? Sa grabesc pasul sau sa merg agale dar cu pasi hotarati? Sa mai stau putin? Sa mai respir o data adanc? Poate imi va veni o idee sclipitoare si nu va mai fi nevoie sa-mi asum responsabilitatea unei schimbari... Era asa de bine cand eram mica... Copilarie unde te-ai ascuns?

Suspine

2011-03-12T21:00:00.000+02:00

Ajuta-ma Doamne sa trag invataturile corecte din tot ceea ce mi se intampla... Foloseste-ma, Doamne, pentru a aduce in viata celorlalti lucrurile de care au ei nevoie! Trezeste Iubirea Divina in mine! Alunga din sufletul meu teama, neincrederea si frica! Iubeste-i pe ceilalti prin mine! Sadeste in sufletul meu bunatatea si increderea! Indruma-mi pasii spre locul in care trebuie sa fiu! Lasa iubirea sa curga prin mine... si iarta-mi toate greselile...
Sunt a ta... ma las in bratele Tale...

Tristete

2011-03-10T21:05:00.000+02:00

Oamenii sunt tristi... Astazi am cunoscut in statia de tramvai o doamna foarte draguta. Parea atat de linistita, de bine... Si apoi, povestind pana in momentul in care a spus "Nu stiu de ce iti spun tie toate astea..." (cum mi se intampla mereu), s-a deschis...si a lasat sa curga pe obrajii ei frumosi o lacrima... Atunci as fi luat-o in brate sa-i dau toata puterea mea...

Si eu sunt trista acum... dar nu ca doamna Cristina... Tristetea mea e frumoasa... pentru ca eu nu am credite la banca pe care nu am cu ce sa le platesc, nu am copii care nu se inteleg cu sotiile lor si nu mi se rupe inima ca nu-i pot ajuta, eu nu am o pensie mica si nici nu trebuie sa-mi caut mereu de lucru ca sa mai pot aduna un ban...

Eu doar as vrea sa-i imbratisez pe toti oamenii acestia si sa le daruiesc Totul...tot ce am eu...si asta ar fi fericirea mea...

Bilant

2011-03-07T23:57:00.000+02:00

Ce bine ca nu trebuie sa facem bilantul anului ce tocmai a trecut cu o seara inainte sa ne serbam ziua de nastere!... Ca nu as sti ce sa scriu...doar ca am invatat din toate cate ceva...
Mami, de ce m-ai nascut pe 8 martie?

Raspuns

2011-03-07T03:06:00.000+02:00

Ma intrebi: "Nu par adevarat? "
Iar eu nu pot decat sa raspund: "Oh...stiu ca esti adevarat...eu doar ma intrebam daca asta sunt eu... Cum e posibil sa descopar in sufletul meu atata frumusete?"

Inflorind

2011-03-06T11:55:00.000+02:00

Tot ceea ce se intampla in viata noastra, tot ceea ce suntem este o proiectie a interiorului nostru, a gandurilor noastre. Dar ce se intampla atunci cand te simti pur si simplu coplesit de modul in care cei din jur isi manifesta iubirea pentru tine? Cand nu mai gasesti cuvintele care sa descrie ceea ce simti? Cand pur si simplu...infloresti? Inaltandu-te?...
Doar iti multumesc...

Soapte...

2011-03-03T21:02:00.000+02:00

Si sunt goala de tot ce-i in lumea asta...
Si sunt plina de tot ce-i in lumea asta...
Ma-nalti spre infinit... in Iubire!...

Caut macar un raspuns...

2011-03-01T22:38:00.000+02:00

Eu nu pot sa inteleg ceva. Uitati-va la voi cat de frumosi sunteti!!! Ce suflete frumoase! Dornice de a fi iubite, de a iubi, de a se inalta, de a canta, de a darui...
Si apoi uitati-va in jurul vostru...cate chipuri triste... Ce se intampla? Unde se pierde frumusetea? Dorinta de a iubi? Dorul de frumos? Care e calea pe care trebuie sa le-o aratam? De a transpune frumusetea din suflet in viata de zi cu zi? Ca eu nu cred si nu voi dori sa cred niciodata ca exista suflet care sa nu fie frumos!... Toti suntem frumosi... numai ca unii tinem mortis sa ascundem frumusetea... Cum e?...

1 anişor!

2011-03-01T10:41:00.002+02:00

Astăzi împlinim un anişor! Hm...ce bine e!!!
A trecut un an de cand am scris aici primele randuri: "si e doar un blog. printre milioane de alte bloguri. Dar aici sunt franturi din mine, din sufletul meu de Femeie insetat de Iubirea Ta!"... pentru ca erau atat de multe momente in care simteam sa scriu, sa strig, sa impartasesc ceea ce simteam...

Dar ceea ce conteaza acum pentru mine e ca prin intermediul blogului am cunoscut oameni minunati, care ma fac atat de fericita descoperindu-i...oameni cu suflete atat de frumoase! Va multumesc voua, din tot sufletul, ca existati si ca ma lasati sa va descopar, imbogatindu-ma...

Iluzie

2011-02-27T22:53:00.000+02:00

   A fost un moment in care m-am simtit goala. In care am simtit ca nu e in regula ce fac. Daca astea sunt efectele actiunilor mele, in mod sigur eu nu-mi canalizez energia spre ceea ce e cu adevarat important. Relatiile inter-umane. De orice natura ar fi ele. Nu zic ca nu cred in ele, sau ca nu ma dedic celor din jurul meu, ca nu urmaresc sa-i vad fericiti si sa le daruiesc aceasta fericire dupa care ei ravnesc atat cat imi sta in putinta. Problema e alta: ca am tendinta inconstienta sa ma agat de relatii. Sa pierd ore in sir gandindu-ma la aceste relatii. Iar ele sunt doar iluzii. Si atunci am simtit golul. Pentru ca nimic in lumea asta nu te implineste, nu iti ofera mai multa iubire si mai desavarsita decat...raspunsul la intrebarea "Cine sunt eu?".
   Iubirea divina. Iubirea noastra pentru Dumnezeu si iubirea Lui pentru noi. Iubirea noastra pentru Tot. Iar atunci numai conteaza relatiile. Cred ca atunci se formeaza Legaturi. Dintre Suflete.
   Trebuie sa invat sa privesc orice relatie ca pe un mijloc si nu ca pe un scop. Pentru mine scopul e sa ajung la Dumnezeu. Iar eu pe Dumnezeu il descopar si il simt in toti si toate. Usor...lin...dar pentru totdeauna...
   Acum am constientizat problema. Urmatorul pas e sa spun: "Orice relatie pentru mine e un mijloc de a ajunge la Dumnezeu!". Invat acest lucru! Dar niciodata nu voi uita sa ma daruiesc.

Prietenul meu

2011-02-25T21:57:00.000+02:00

Oh, timpule, cum treci!!! Secunda cu secunda...alergi intr-una! Si eu te caut, as vrea sa trag de tine si sa te aduc inapoi! Sa-ti spun ca am sa-ti daruiesc atat de multe! Ca trebuie sa te folosesc altfel! Sa te-ntorc, sa te gust, sa te simt, sa te-ating!!!
Regretele sunt surorile timpului pierdut. Pictate de chipuri. Privesc chipurile de pe strada si vad dorintele care nu s-au indeplinit. Asa ca m-am hotarat sa-l fac pe Timp prietenul meu. Sa merg la bratul lui, mereu. Sa nu-l las sa plece, sa fiu doar langa el. Sa ma bucur de prezenta lui. Si ii voi face mereu cadouri. Activitati importante, fapte inaltatoare, zambete si... pe mine! Pe mine, mereu in prezent!

Parabola credintei

2011-02-25T13:20:00.003+02:00

Pentru mine credinta inseamna sa ma abandonez in bratele lui Dumnezeu, sa-L rog mereu "Doamne ia-ma si fa ce vrei cu mine!". Stiu ca El m-a trimis aici cu un motiv...Il rog sa-mi arate drumul ca eu sa fac ceea ce trebuie sa fac in aceasta viata...

Am incredere!

"Pământurile erau arse și crăpate din lipsă de ploaie. Frunzele palide și îngălbenite de-abia se mai tineau pe crengi. Iarba de pe pajiști se ofilise. Oamenii erau încordați și nervoși, cercetând cerul de cristal de culoarea albastrului de cobalt.

Săptămânile se înșirau una după alta tot mai fierbinți și de luni de zile nu mai căzuse nici o ploaie adevărată.

Preotul organiză în piața din fața bisericii o ora specială de rugăciune pentru a implora ploaia de la Dumnezeu.

La ora stabilită, piața era plină de lume îngrijorată dar plină de încredere.

Mulți aduseseră obiecte care dădeau mărturie despre credința lor. Parohul privea cu admirație Bibliile, crucile, rozariile.

Nu reușea însă să-și deslipească privirile de la o fetiță așezată cuminte în primul rând.

Pe genunchi avea o umbrelă roșie."

A te ruga înseamnă să ceri ploaia, a crede înseamna să-ți iei umbrela.

Crescand...

2011-02-23T11:17:00.000+02:00

Da, am crescut frumos!!!
Zi de zi cresc frumos!
Si cum sa nu cresc frumos cand tu esti atat de frumos?! Si toti cei pe care ii intalnesc sunt atat de frumosi?!... Intalnesc frumusetea cu mii si mii de nuante! Ma invaluie mereu! Viata mea e frumoasa! Eu sunt frumoasa!
Am incetat de mult sa inchid ochii in fata frumusetii sau sa-mi mai fac griji...pur si simplu ma las pe spate, abandonandu-ma in bratele tale...si ma simt iubita cu fiecare zi mai mult. Pentru mine insami, pentru zambetul meu, pentru cuvintele pe care le astern aici, pentru dragostea ce o daruiesc, pentru fericirea ce o eman...
Sunt frumoasa pentru ca tu esti frumos!

Doar culori

2011-02-08T11:15:00.002+02:00

Vara trecuta l-am cunoscut pe Pierre . I-am spus ca imi place foarte mult fotografia, iar el mi-a impartasit cateva dintre secretele acestei arte.
Iar acestea sunt primele fotografii pe care le-am facut singura:

Intr-o zi de duminica... am deschis geamul camerei mele si am privit minute in sir cerul...apoi a inceput sa ploua...pentru prima data cand iarna aceasta am simtit mirosul ploii...

Copacul care ma intampina la intrarea in satul bunicilor mei. Mi-amintesc ca atunci cand eram mica l-am intrebat pe strabunicul meu daca parul acesta era la fel de mare cand era el mic. Si mi-a spus ca da. Un par care nu a facut niciodata pere...

Ii este dor... O tristete frumoasa... Si stiu ca mereu il va iubi...

Mi-e draga fotografia asta pentru ca au fost foarte draguti cand le-am spus ca vreau sa le fac o fotografie impreuna. Ma face sa ma intreb cum vom arata noi cand vom face fotografii la saptezeci si ceva de ani cu cel care ne e alaturi. Ei sunt impreuna de zeci de ani si el nici macar nu o atinge pentru "fotografia impreuna" ...

Pisoi frumosi. Cocosul pintenat. Ah, si Azorel.

Oana si Puffy. :)

Multumesc Paul!

Cuvinte

2011-01-28T11:21:00.000+02:00

Cat inseamna pentru tine cuvintele? Pentru mine cuvintele dau forma si intaresc sentimentele... Ele nu doar reflecta realitatea ci o si creaza. Au putere. Ceea ce rostim defineste personalitatea noastra.
Cuvintele sunt seminte care urmeaza sa fie plantate. De cate ori ne-am gandit la asta pana in momentul in care sa vorbim, pana in clipa in care sa jignim pe cineva sau inainte sa spunem "Te iubesc"? Stiu ca in fiecare zi rostim mii de cuvinte si majoritatea dintre ele isi pierde din farmec, din profunzime tocmai pentru ca sunt atat de mult repetate, dar totusi ne putem bucura de darul acesta construindu-ne viata din cuvinte frumoase!

Aseara mi s-a spus un lucru interesant: "Cuvintele rostite fac deja parte din trecut". Iar noi suntem Acum, aici...cuvantul deja nu mai este... Cuvantul neinsotit de fapte isi pierde forta. Pentru ca faptele sunt cele care raman, sunt trainice, trezesc in noi sentimente mult mai puternice decat o face un cuvant, ele ne transforma cursul vietii.

Asteptari

2011-01-27T15:51:00.000+02:00

                     Intr-o seara un bun prieten de-al meu imi spunea: "Eu nu vreau ca femeia mea sa-mi spuna unde sa parchez masina, nici sa vina sa tina cuiul cand eu am ciocanul in mana ca sa-mi arate cum si unde sa-l bat! Nu vreau sa-mi spuna nici ce cheie sa folosesc pentru a strange surubul! Vreau sa fie Femeie! Sa fie daruita, devotata, umila, iubitoare! Vreau sa fie ferma atunci cand e nevoie...dar cand sunt lucruri ce privesc femeia din cuplu!"
                     Din pacate toti avem asteptari (si aici sa se faca diferenta dintre "eu stiu ce vreau" si sa ai asteptari de la cel de langa tine). Si spun "din pacate" pentru ca asteptarile aduc iremediabil dupa ele suferinta. Cred ca in functie de nevoile noastre, atat interioare cat si cele ce tin de viata sociala, ne alegem partenerul. A fost dintotdeauna o lume a trocului sentimental...sau acum s-a accentuat aceasta tendinta?

Fara culori

2011-01-25T22:58:00.001+02:00

Pot sa inteleg anumite lucruri, dar nu le vreau in viata mea! Nu ii judec pe cei pe care le fac, fiecare e liber sa faca tot ceea ce-si doreste, dar eu nu vreau sa am in preajma mea astfel de oameni! Inteleg, dar nu accept...

Pot sa te privesc, sa te ascult, iti spun ca nu sunt de acord cu tine si dicutia noastra pe acest subiect se incheie acum si nu o vom mai relua niciodata... Astazi a fost ultima noastra discutie pe aceasta tema!

Un premiu dulce

2011-01-24T14:40:00.001+02:00

Multumesc frumos, Donca, pentru premiu!
Il ofer mai departe tuturor celor care se afla in blog roll-ul meu! Va citesc mereu cu drag!
Cand am inceput sa scriu aici, nu ma asteptam sa citeasca cineva randurile mele... Nu am facut blogul pentru ceilalti, ci pentru mine: simteam deseori nevoia sa scriu... Acum ma bucur ca sunt persoane care se regasesc in ceea ce scriu eu.
Va doresc tuturor sa fiti Iubire!

Printre culori

2011-01-24T02:01:00.001+02:00

Imaginea pe care o proiectam asupra lumii este imaginea pe care o avem despre noi insine. Eu cred ca lumea in care traiesc este frumoasa. Si stiu sigur ca este frumoasa. In schimb mai stiu ca in jurul meu sunt oameni rai, lipsiti de scrupule, oameni care se hranesc din nefericirea altora. Dar asta nu ma impiedica sa vad frumusetea lumii. Nu ma impiedica sa vad oameni care se iubesc, oameni care vor sa devina mai buni, oameni care il cauta pe Dumnezeu, oameni care sunt in comuniune cu El, oameni a caror stare de umilinta este coplesitoare pentru sufletul nostru, al celorlalti.
Asta este lumea in care traiesc eu. Si atunci cand am ochii deschisi, si atunci cand ma afund spre "Cine sunt eu?"...

Parfum de portocala

2011-01-22T04:56:00.001+02:00

   Decojea portocala cu mainile lui puternice, cu acele degetele perfecte, lungi si fine. Il priveam si vedeam in el copilul care se bucura ca si atunci cand descoperea ceva nou si barbatul hotarat, puternic care stie intotdeauna ce face si de ce face acel lucru.
   -Ce faci acolo?
   -Ma bucur de aroma portocalei! Vino!
   Imi intinde palmele cu cateva coji de portocale. Am facut ce mi-a spus el sa fac...am inchis ochii, mi-am oprit gandurile si am lasat aroma portocalei sa ma cuprinda. Pentru un moment am fost ... aroma de portocala.
I-am spus:
   -Descrie-mi aroma portocalei!
El mi-a raspuns:
   -De ce vrei sa reduci infinitul la finit?

   Ma tem ca asta fac cuvintele uneori. Reduc infinitul la finit. Sunt trairi carora cuvintele doar le-ar taia din intensitate. Cum a fost momentul in care eu m-am indentificat cu aroma portocalei. Niciun cuvant nu ar putea sa-i descrie frumusetea. Acum simt mai mult si vorbesc mai putin...

Sunt

2011-01-20T02:55:00.001+02:00

Oh, Doamne, ce gratie pentru mine ca sunt femeie! Ca simt iubirea cum imi pulseaza prin vine! Ca nu-mi mai apartin, ca-Ti apartin in totalitate! Ca-mi daruiesti cele mai nobile sentimente! Ca ma ridici pe varfurile muntilor de Iubire! Ca ma abandonez...si viata mea devine un dans...pe muzica Ta! Nu mai sunt a mea, nu am fost niciodata!... Te gasesc in el, te gasesc in toate!
...sunt doar lacrimi de fericire! Pentru ca ... eu Sunt!

Devotament

2011-01-18T21:22:00.000+02:00

Iubesc viata pentru ca mi-aduce mereu in suflet noi trairi. Am cunoscut un sentiment despre care pana acum doar am auzit vorbindu-se. Acum il simt. E al meu, e din mine.

Devotament... e un sentiment sublim, nobil, care se naste dintr-o iubire profunda. Iubire pentru iubire, iubirea pentru barbat si iubirea pentru mine. Din daruire, din continua crestere, ascultare, cunoastere, din minunata bunatate.

Iti sunt devotata tie, Barbate! Descopar in tine Barbatul care ma incanta, ma implineste, ma duce la extaz, ma iubeste, ma apreciaza!... pur si simplu tac, inchid ochii si simt! Sunt binecuvantata ca sunt Femeie!

Dupa tine vin!

2011-01-14T23:32:00.001+02:00

   Sunt pregatita sa-ti arat tot ce sunt eu acum! Sa-ti daruiesc tot! Pentru ca e doar al tau! Tot ce-am adunat pana acum! Inima mea, cu zgarieturi care stralucesc de iubire!
   Maine va fi una dintre cele mai frumoase zile din viata mea pentru ca vin la tine!
   Acum merg sa dorm... stiu ca ma astepti de dimineata, asa cum faci mereu. Dar maine voi fi doar cu tine! Doar noi doi! Si am curaj sa-ti arat toate temerile mele, sa ma dezbrac de toate fricile mele ca tu sa ma mangai... Vin cu dor, cu dorinta, cu iubire, cu mine...dupa Tine!

Culoare fara cuvinte

2011-01-13T01:49:00.000+02:00

   Stiu ca esti aici si ca te intrebi daca acum am scris pentru tine... Sorbi fiecare cuvant si-i faci loc spre inima ta. Dar inca nu ti-ai dat seama ca intotdeauna scriu despre tine? Si pentru tine?
   Scriu mereu cu acelasi dor de tine. Cu dor de inima ta, de privirea ta, de grija ce mi-o porti, de daruirea ta! Cine mai poate sa-mi tina sufletul pe palme asa cum faci tu? Sa mi-l mangaie, sa-l imbratiseze, sa-l sarute, sa-i ofere din intelepciunea sa in drumul catre El?
   Vino aici, te rog, ca-mi plange inima de dor! Doar lasa-ma sa-mi asez trupul in bratele tale!

Scrisoarea raport a lui Publius Lentulus către Împaratul roman Tiberius

2011-01-10T00:06:00.002+02:00

Publius Lentulus,
consul, funcționar roman în regiunea Tigrului și Sidonului

“Majestăţii Voastre şi stimatului Senat al Romei;
Din partea Senatorului Sentulus Publius proconsul, salutare !

Am aflat că doriţi să ştiţi cele ce acum vi le comunic prin această scrisoare: trăieşte aici un om care se bucură de mare faimă, anume Iisus Hristos. Poporul îl numeşte “Profet al Adevărului”, iar ucenicii zic că este Fiul lui Dumnezeu, cel ce a făcut cerul şi pământul şi toate cele ce au fost şi vor mai exista în univers! Şi-ntr-adevăr, Împărate, în fiecare zi se aud minuni din partea acestui Iisus Hristos. Printr-un singur cuvânt, el dă viaţa morţilor şi sănătate bolnavilor. Este de statură mijlocie şi de o frumuseţe fără seamăn, uimitoare, şi seamănă cu mama lui care este cea mai frumoasa femeie din lume.

Părul său este ca aluna coaptă şi îi coboară până la umeri: se împarte în două prin mijlocul capului, după obiceiul locuitorilor din oraşul Nazaret. Fruntea lui este lată, exprimând inocenţă şi linişte. Nicio pată, sau zbârcitură, nu se vede pe faţa lui puţin rumenă. Nasul drept, buzele subţiri, expresia nobilă, nu prezintă niciun argument pentru vreo critică logică, iar barba sa bogată, şi de aceeaşi culoare cu părul, este lungă şi se desparte în două prin mijloc. Ochii săi sunt albaştri-vineţi, blânzi şi senini. Privirea lui este însă aşa măreaţă, încât insuflă respect tuturor celor care îl privesc şi care se văd siliţi să-l iubeasca şi să se teamă de el. Lumina revărsată de faţa lui, este ca lumina soarelui, aşa încât este cu neputinţă a o privi cineva mai îndelung. Inspiră teamă acea lucire.

Când însă povăţuieşte şi sfătuieşte, face aceasta plângând şi atrage iubirea şi respectul ascultătorilor. Se asigură că niciodată nu a râs, dar ochii lui veşnic lăcrimează. Braţele şi mâinile lui sunt foarte frumoase. Este foarte plăcut când vorbeşte, dar foarte rar iese în lume.

Cât despre învaţătură, el atrage atenţia întregului Ierusalim. Cunoaşte perfect toate ştiintele, fără a fi studiat vreuna. Călătoreşte desculţ, sau încălţat în sandale romane şi cu capul descoperit. Se vorbeşte pe aici că asemenea om nu s-a mai văzut până acum prin părţile acestea. Mulţi iudei îl cosideră chiar ca Dumnezeu; alţii îl denunţă că lucrează contra legilor Majestaţii Voastre. Mă revolt foarte contra acestor iudei pizmaşi.

Omul acesta nu a cauzat nicio nemulţumire niciunui om, niciodată.

Scrisă la Ierusalim, Grupul X, luna a IX-a,
Al Majestăţii Voastre, prea smerit şi supus servitor:
PUBLIUS SENTULUS, Proconsul.

Notă: Scrisoarea fost descoperită în Anglia, într-o bibliotecă particulară, în jurul anului 1865. A fost publicată iniţial într-un cotidian englez, apoi într-o revistă bulgară cu titlul „Nova svetlina izraveslovie”, de unde a ajuns să fie tradusă, în scurt timp, şi în limba română. Marturii despre Hristos (scrisoare publicata cu binecuvantarea PS Parinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului).

Draga mea iubita...

2011-01-02T01:57:00.002+02:00

   Adeseori, tanjesti dupa el. Nu este vorba neaparat de un barbat anume, ci mai degraba de forta arhetipala a iubirii masculine, care sa te vada si sa te recunoasca cine esti tu cu adevarat, sa patrunda in tine si sa te forteze cu blandete sa te deschizi catre fericire si sa te topeasca in oceanul de iubire. Vrei sa simti aceasta forta blanda si pasionala in acelasi timp, plina de dorinta, care sa insiste si sa te convinga, sa iti trezeasca dorinta, sa te iubeasca din ce in ce mai mult si sa te deschida catre infinitul din tine, fara incetare.

   Iti doresti un barbat pasional, cu inima plina de ardoare, care sa te iubeasca profund. Doresti ca el sa vada si sa recunoasca cine esti tu cu adevarat si sa te doreasca profund, sa vrea sa-ti patrunda misterele sufletului si sa-ti topeasca inima in dorul sau. Doresti sa te lasi complet invadata de forta blanda a iubirii si a dorintei lui, care sa iti deschida salasul secret al inimii, trezind astfel la viata izvorul divin al esentei tale, care este iubirea.

Sursa: David Deida - "Draga mea iubita..."
Foto: realizata de Dorelku : http://doruletz-magiceye.blogspot.com

Mi-e dor...

2010-12-29T12:45:00.003+02:00

Mi-e dor de ceea ce voi fi!

Craciun Fericit!

2010-12-25T00:49:00.003+02:00

Fie ca aceasta mare sarbatoare a Nasterii Domnului Nostru Iisus Hristos sa aduca in inima noastra lumina sfanta, pace, bucurie si iubire! Sa ne amintim in aceste zile de ce Mantuitorul a venit pe pamant, sa ne deschidem sufletele, sa devenim mai buni, mai iubitori, mai iertatori, sa venim mai aproape de Dumnezeu pentru ca El ne imbratiseaza mereu in imensa Sa bunatate! Sa-l imbratisam si noi!
Va doresc sa fiti ninsi cu gratie divina si sa va bucurati in fiecare clipa de dragostea Sa netarmuita si de o adanca intelegere!

Cu ingeri

2010-12-20T00:23:00.001+02:00

Va amintiti prima rugaciune pe care am invatat-o cu totii? Va amintiti ca atunci cand eram mici ne puneam in genunchi, ne impreunam degetelele si incepeam sa ne rugam: "Inger, ingerasul meu..." cu atata puritate si iubire?!

   Si cand eram si mai mici ii vedeam pe ingerasi, le simteam prezenta, le zambeam!
   Dar cum am crescut...gandurile noastre au fost rapite de grijile cotidiene si ne-am departat tot mai mult de ingerasi. Eu cred in ingerul meu pazitor, cred in ingeri!!! Ei sunt mereu alaturi de noi, chiar daca noi nu le acordam niciun gand: ei ne apara, ne ghideaza pasii, ne sustin, ne dau curaj.
   Niciodata nu suntem singuri! Fiecare dintre noi are ingerasul sau alaturi care asteapta sa fie chemat, sa i se ceara sa-i fie simtita prezenta prin ajutorul pe care ni-l dau!
   Vineri seara am descoperit o carte frumoasa care poate fi cadoul perfect de Craciun! Se numeste "Mesaje de la Ingerii tai" de Prof. Dr. Doreen Virtue. Daca aveti ocazia, luati-o si va bucurati de ea! E atat de frumoasa...si va duce direct in suflet! Mai multe detalii aici: http://www.divin.ro/?53t4l&v7f2k=3172
   Iar un site foarte frumos cu si despre ingerasi este: http://lumeaingerilor.ro/Cinesuntingerii/tabid/66/Default.aspx

Ingerii sa va vegheze mereu!

Casatorie

2010-12-14T21:52:00.000+02:00

   De cateva zile un prieten de-al meu sustine cu tarie ca el nu vrea sa se casatoreasca. Si nu e singurul in aceasta situatie. Nu poate intelege de ce femeile vor atat de mult sa aiba acel act de casatorie. Au incercat mai multe persoane sa-i explice ba ca unele femei au nevoie de siguranta si de aceea vor sa mearga la starea civila, ba ca sunt femei viseaza toata copilaria la petrecerea de nunta si la rochia de mireasa, iar asta devine un motiv destul de important pentru a se casatori. Sau poate le place ideea de a avea persoana iubita mereu alaturi.
   Eu consider ca niciuna din cele doua atitudini nu e cea potrivita: nici cea a prietenului meu care respinge ideea de a se casatori, nici atitudinea unor femei pentru care viata se imparte in: inainte si dupa casatorie.
Barbatii poate au o frica de angajament. Asta e prima concluzie pe care as putea-o trage. Dar cum de multe ori spuneam ca eu cred in iubire, dar nu cred in relatii, am realizat ca aceste lucruri ce tin de relatii se analizeaza extrem de superficial.
   Ceea ce lipseste in acest caz si, de fapt, ceea ce este imperios necesar, este daruirea. Pentru ca daruirea ii ajuta pe cei doi iubiti sa depaseasca toate obstacolele relatiei, toate dificultatile vietii, procurand un tezaur de putere si sutinere. De fapt nu este vorba deloc despre acel act, ci despre un angajament profund intre suflete. Apoi daca se doreste, se poate trece la act. Dar angajamentul poate fi luat intr-o biserica sau chiar in dormitor. Important e ca acest angajament sa fie sincer si cei doi iubiti sa aiba incredere deplina in validitatea sa. Angajamentul este pur si simplu "deschiderea inimii"catre fiinta iubita.
   Pacat ca in prezent casatoria nu mai este privita asa. Ea a ajuns sa aiba la baza tot felul de interese emotionale sau materiale, fiind privita de multe ori ca un scop al vietii si nu ca un mod de a evolua din toate punctele de vedere, inclusiv spiritual alaturi de persoana iubita.

Ruga

2010-12-13T17:18:00.000+02:00

Cand inima-i desarta si secata,
    coboara-asupra-mi ploaia indurarii Tale.
Cand viata si-a pierdut harul,
    vino la mine intr-o explozie de cantece.
Cand munca zbuciumata isi nalta vuietul, purtandu-ma departe,
    vino la mine Doamne, cu pacea si odihna Ta!
Cand inima-mi zace roaba, ghemuita-n coltul ei,
    sparge poarta Rege-al meu si vino cu stralucire imparateasca!
Cand ispita imi orbeste sufletul cu naluca si pulberea ei,
    Tu singurul Sfant, Tu Veghetorul, vino cu fulgerul si tunetul Tau!

                                         Tagore

*fotografie realizata de Ramona , buna mea prietena. Multumesc!

Isis

2010-12-07T18:43:00.003+02:00

                   De multe ori am fost intrebata care este idolul meu sau care este femeia pe care o am drept model. Dar nu am raspuns la aceste intrebari.
                   In schimb intotdeauna am respectat femeile care prin atitudinea lor arata ca stiu ce vor,femeile ale caror actiuni denota faptul ca respecta ceea ce aleg sa iubeasca.
                  Am o profunda admiratie pentru cele care, dupa ce au ales sa se implice intr-o relatie cu barbatul iubit se daruiesc legaturii dintre ei devenind mai iubitoare, devotate, sincere, tandre, empatice, jucause, romantice... pentru ca iubirea este un altar care salasluieste in sufletul celor doi iubiti iar inima femeii canta mereu rugaciuni ale iubirii.

Imi place Isis pentru ca ea este simbolul fidelitatii femeii fata de iubitul sau. Asta gasesc eu frumos la o femeie! Sa aleaga cu inima deschisa si apoi sa iubeasca ceea ce au ales cu pasiune, cu dorinta, cu daruire!

Dincolo de cuvinte

2010-12-06T14:35:00.000+02:00

Ti s-a intamplat vreodata sa nu-ti gasesti cuvintele potrivite ca sa poti transmite mesajul pe care doresti ca ajunga la cel de langa tine? Sa simti ca nu-l poti "atinge"? Ca acum e o bariera intre voi? Si-ti vine sa strigi catre inima lui: "Hei! Asculta-ma! Fii aici! Vino aici! Mie imi pasa! Vreau sa-ti fie bine!"
Si-atunci nu mai stiu cum sa ma setez pe aceeasi frecventa cu ei... Ramane doar sa tac, sa ma interiorizez si sa le transmit sentimentele frumoase ce le am pentru ei: iubire, recunostinta, bucurie! Sa ma bucur ca exista, sa ma intorc in mine ca acolo voi regasi drumul catre ei...

Oda trupului meu

2010-12-04T22:44:00.000+02:00

Ochilor mei ce mi-aduceti in suflet frumusetea intregului Univers, voua va multumesc si va sunt recunoscatoare!
Urechilor mele ce-mi mangaiati inima cu sunetul diminetilor de primavara, cu glasul duios al mamei mele, cu bataile inimii Iubitului meu, cu rugaciunea ce-l preaslaveste pe Bunul Dumnezeu... va multumesc ca prin voi ajunge in mine misterul muzicii incantatoare!

                  Buzelor mele ce sorbiti dulceata buzelor Lui, ce cantati dorul de El, buze pe care se-asterne zambetul ce-ncanta zeci de vieti...voua va multumesc!
                  Palmelor mele ce cu Iubire conturati chipul Lui, voua, ce adunati gandurile destramate si le-mpletiti in tainice povesti, voua va sunt recunoscatoare!
                 Talpilor mele ce-mi oferiti bucuria de a pasi pe tarana ce mi-a dat viata, ce m-alergati printre pomi, printre mari, printre vise, voua va cant recunostinta ca vad, aud si simt Frumosul!

Acasa

2010-11-28T18:51:00.001+02:00

           Inainte nu intelegeam ce inseamna sa fii departe de casa. Ma mutasem in alt oras, dar distanta era relativ apropiata. Acum a inceput sa-mi fie dor de casa.
           Ieri m-am intors pentru cateva zile in orasul in care am crescut si cu cat ma apropiam mai mult ii simteam blandetea, frumusetea si misterioasele energii ale locului!
           Ma bucur ca am crescut in aceste locuri, inconjurata fiind de caldura oamenilor, de ospitalitatea si generozitatea lor! Un oras linistit, relaxant, unde pe fiecare straduta ma simt ca acasa!

Oana

2010-11-16T11:59:00.002+02:00

          Printre intrebarile pe care mi le-am pus de foarte multe ori e si: "cum de m-am nascut eu in familia asta? si de ce aici?".
          Cu timpul am gasit un raspuns: eu am ales sa ma nasc in familia aceasta, inconjurata de acesti oameni. Pentru ca trebuie sa invat anumite lucruri, pe care doar alaturi de ei le pot invata.
          Si in familia mea, mai tarziu a aparut un ingeras. Numele ingerasului este Oana. Ea ma invata sa iubesc, ma invata sa daruiesc din toata inima, cu toata iubirea, ma invata sa ma bucur de fericirea ei ca si cum ar fi a mea. O simt ca parte din fiinta mea. De cand eram mica am simtit ca relatia noastra inseamna mai mult decat o relatie dintre doua surori. E o legatura intre doua suflete care s-au intalnit aici, ca sa creasca impreuna!
          Mi-e dor mereu de zambetul ei, de momentele in care se alinta, venea la mine si se ghemuia in bratele mele! Mi-e dor de clipele in care era micuta, o tineam mereu de mana si o plimbam prin parcuri! Mi-e dor sa-mi raspunda "late tu tatao" cand o intreb "Onuta, ce vrei sa papi?". Mi-e dor sa-i gatesc, sa-i cant, sa o plictisesc cu povestile mele, sa o tin in fiecare noapte in brate, sa o privesc cum doarme si sa o alint cand se trezeste!
          Iti multumesc, Doamne, ca ne-ai daruit una alteia!

Printre povesti

2010-11-15T20:37:00.004+02:00

Ieri am fost la Manastirea Cernica. Dupa slujba, ne-am plimbat prin cimitir - un loc ce ascunde zeci de povesti. Statui ce infatiseaza ingerasi alaturi de tablourile de pe pietrele de morminte ii vegheaza pe cei ce se afla acolo.

Am realizat ca mie nu-mi este deloc frica de moarte. Mi-e frica doar sa ajung sa regret ca nu am facut atat de mult bine in viata asta cat sunt capabila sa fac!

* fotografii realizate de minunata mea prietena, Ramona !

Umbra

2010-11-12T15:49:00.001+02:00

As vrea sa opresc timpul in loc. Nu!... Mai bine sa te pastrez pe tine in sufletul meu asa cum te simt acum! Cat de dor mi-e de tine! Nu te vreau aici...dar vreau sa-mi ramai asa in suflet!Vreau sa simt mereu dorul asta care-mi aminteste de acea fericire a inimii mele!
Ti-amintesti?...

Despre bucurie

2010-11-11T14:07:00.001+02:00

              Bucuria este cea care ma sustine mereu! Niciodata nu m-am revoltat in fata sortii ci le-am primit pe toate cu inima deschisa. Stiu ca eu sunt cea care mi-am ales drumul si am acceptat totul de la inceput! De aceea caut sa gasesc intelesuri divine in toate tristetile, lasandu-le in urma, regasind bucuria si speranta.
             Bucuria este asemenea libertatii. Transforma totul in simplitate, limpezime, puritate, umple sufletele de liniste si candoare.
             Chem mereu bucuria in fiinta mea prin zambete, cantece, dans si dorinta de a darui.
Stiu ca zambind comorile vietii sunt mereu ale mele spre a le oferi!
             Si cat de frumos imi straluceste sufletul! Cum sa las tristetea sa puna stapanire pe mine cand atat de multa frumusete si candoare radiaza inlauntrul meu?
            Ce bucurie sa traiesc!

In liniste

2010-11-09T10:50:00.000+02:00

              Oare exista cu adevarat motive sa ne simtim singuri? Sa fim tristi sau morocanosi?
              Intrebarile astea mi le-am pus cand mi s-a intamplat sa fiu trista... motive am gasit cateva! Atat de puerile! Ca ma amuz cand imi amintesc! Si acum ma intreb: ce-mi lipseste?
              Cati oameni sunt in lume care isi cauta un loc de munca ca din banii obtinuti sa-si hraneasca familia? Eu il am!
              Cati oameni sunt care nu au unde locui? Eu am! Si e camera mea, frumos amenajata, unde ma trezesc in fiecare dimineata si e cald si bine!
              Cati oameni sunt care nu se pot bucura de lumina si caldura Soarelui? Eu pot iesi pe strada si alerga si dansa cu vantul!
              Cati copii si-ar dori sa mearga la scoala? Sa poata citi, invata, sa calatoreasca in lumea minunata a cartilor?
             Cate fiinte se simt si sunt cu adevarat singure? Sau bolnave? Cator persoane le lipsesc imbratisarile, cuvintele duioase, incurajarile?
             Eu am parte de toate acestea! Nu am niciun motiv sa ma simt si sa fiu singura! Am doar motive sa daruiesc din ceea ce am si sunt eu!
            Tu ai motive sa fii trist?

Sunt ceea ce gandesc!

2010-11-04T16:04:00.000+02:00

         Tu imi poti impartasi mereu din experientele tale, te pot asculta, pot empatiza cu trairile tale, dar am nevoie de experientele mele care sa genereze in fiinta mea ganduri, trairi, sentimente.
         Sunt ceea ce gandesc! Sunt ceea ce invat din fiecare experienta traita! Sunt ceea ce simt! Si pot alege mereu: pot alege sa te las sa ma privesti asa cum sunt eu sau sa ma ascund in spatele unor masti cu care la un moment dat s-ar putea sa ma identific!
        Dar imi las sentimentele sa se manifeste! Natural si sanatos! Cand sunt bucuroasa, zambesc, cand sunt trista, stau incruntata! Nu te mint nici pe tine si ce e mai important, sunt sincera cu mine insami!

Pictand...

2010-11-03T10:37:00.000+02:00

Alarma telefonului anunta o noua zi. Somnoroasa ma ridic din pat si deschid larg fereastra. Aerul proaspat de toamna intra in camera mea. E o noua zi! Indiferent ca e ceata sau ca razele de soare se ivesc timide de dupa nori, eu imi colorez ziua asa cum simt!
Iar astazi imi colorez ziua cu zambete, cu iubire, cu pasiune, cu dorinte si daruire! Si folosesc culorile sufletului meu! La sfarsitul fiecarei zile imi privesc pictura cu dragoste...

Cum?

2010-10-19T11:29:00.004+03:00

          Ce conteaza daca afara ploua, daca vantul iti sufla umbrela si ti-o intoarce iar picuri reci de ploaie se preling pe chipul tau dandu-ti fiori de gheata... atunci cand inima iti danseaza pe ritmurile iubirii?
         Cum poti lasa grimase sa-ti acopere zambetul frumos si privirea dulce cand iubirea iti inunda intreaga fiinta?
        Cum poti sa fii nemultumit cand Iubirea iti coloreaza fiecare clipa in nuante stralucitoare atunci cand o primesti in viata ta?

In inima

2010-10-17T18:34:00.001+03:00

           Mi-e dor de blog... mi-e dor sa-mi astern aici dorurile, iubirile, dorintele, gandurile...
           Bucurestiul a adus in viata mea zile putin mai ocupate decat eram eu obisnuita. Si in toata zarva asta am observat cat de usor poti sa te lasi dus de val, sa te indepartezi de tine, de esenta ta, de inima. Toata lumea e grabita, e prinsa in cotidian. Dimineata, pe strada, intalnesc doar chipuri care alearga grabite in toate directiile...
           Au fost momente in care simteam ca ma poate lua valul, ca ma prinde graba asta, ca uit de inima, ca nu mai privesc cu inima tot ce este in jurul meu. Nu stiu cum li se intampla altora dar eu, cand am de luat o decizie, incerc sa-mi ascult vocea inimii si apoi sa vad si cum vrea mintea mea sa fac. Mintea e cea cu argumentele logice, cea care imi "sopteste" consecintele actiunilor pe care le-as putea intreprinde, pe cand inima e cea care ii transmite mintii si intregii fiinte natura sentimentelor de care ma voi bucura daca actionez in vreun anume fel. E foarte simplu. Ma interiorizez, imi mut atentia in zona pieptului si imi intreb inima cum sa fac. Iar ea imi spune, mereu.
         Si tot Bucurestiul a adus in viata mea o persoana minunata... si e o adevarata binecuvantare sa o descopar cu fiecare zi! Mai mult si mai frumos, mai intens!
Iti multumesc, Doamne, pentru tot!

Bucurie

2010-10-11T14:25:00.001+03:00

            Cel mai mare mister sta ascuns in propria fiinta! E important sa observi cum reactionezi cand cunosti noi situatii, noi persoane si cand in sufletul tau se nasc noi trairi, cu nuante inedite ce le poti darui cu multa Iubire!
            E cel mai frumos lucru sa te descoperi, sa iti lasi sufletul sa infloreasca, sa lasi iubirea si libertatea sa curga prin tine! Sa-ti lasi intreaga fiinta sa cante! Si fiecarei trairi sa-i simti sunetele diferite, pure, inaltatoare! Sa impartasesti celorlalti din cantecul tau ce-i invaluie si-i infloreste! Sa-ti deschizi inima in fiecare dimineata si sa imbratisezi rasaritul! Sa multumesti pentru o noua zi in care poti iubi, te poti bucura, ii poti simti si darui din preaplinul tau celor dragi!
           Inima Femeii bate in ritmul Inimii Vietii! Mesajul ei este auzit de urechea intregului Univers! Noi, Femeile, suntem Iubirea ce poate transforma Universul! Descopera-te, Iubeste-te si Daruieste!

Cuvinte

2010-10-07T15:03:00.001+03:00

Ai incredere ca esti acolo unde este locul tau, unde e nevoie de tine. Nu uita de posibilitatile infinite care se nasc din credinta in tine si in ceilalti. Foloseste darurile pe care le primesti, care iti sunt date, si da in continuare altora dragostea pe care o primesti. Fii multumit de felul in care esti tu, asa cum esti. Lasa aceasta intelepciune sa patrunda adinc, pana in maduva oaselor si daruieste sufletului tau cantec, muzica, dans, rugaciune si libertatea de a iubi. Asta exista pentru noi toti.

"Rain of light on L'or et Dana"

2010-09-28T19:43:00.009+03:00

Il y a beaucoup des moments où je sens Dieu partout. Je pense que Dieu nous donne la Beauté dans toutes choses autour de nous.

Quand j'ai vu la photo que Pierre a fait, j'ai senti tout mon être enveloppé par l'amour, mon cœur se soulève à travers les royaumes merveilleux.
Je te remercie, Dieu, pour envoyer des anges dans ma vie!

*** Sunt foarte multe momente in care Il simt clar pe Dumnezeu pretutindeni. Cred ca Dumnezeu ne arata Frumusetea prin toate lucrurile din jurul nostru.

Cand am vazut fotografia pe care Pierre mi-a facut-o, mi-am simtit intreaga fiinta invaluita de Iubire si sufletul inaltandu-se prin taramuri minunate.

Iti multumesc, Doamne, ca imi trimiti ingeri in viata mea! ***

Fericire

2010-09-26T03:29:00.000+03:00

A venit incet, a batut la poarta inimii mele, i-am deschis cu bucurie si recunostinta si m-a cuprins! Oh, Iubire, bine ai venit! Ce dor mi-era de tine!!

Leapsa

2010-09-22T22:54:00.000+03:00

Am primit leapsa de la Donca , ce are un blog pe care il vizitez la fiecare noua postare. Un blog foarte frumos, ce imi incanta inima cu fotografii superbe! Iar textele sunt deosebite, in spatele lor se simte ca se afla un suflet foarte frumos!
Si eu am mai scris o data cele 10 lucruri pe care iubesc sa le fac (cerinta primei lepse). Voi spune doar ca tot ce fac, fac cu iubire si daruire! Asta e cel mai important! Ii multumesc mereu lui Dumnezeu pentru tot ce imi ofera si ma bucur de tot ceea ce apare in viata mea! Si trebuie sa va impartasesc ca ma simt binecuvantata mereu! Vin numai intamplari si persoane frumoase spre mine!

A doua leapsa presupunea sa postez aici imaginea de pe desktop. Aceasta este imaginea:

Inmanez leapsa tuturor celor care doresc s-o preia. E foarte interesant sa asezi in ordine primele 10 lucruri pe care iti face placere sa le faci. E relaxant si te ajuta mult sa constientizezi anumite lucruri.

Bucureşti, sper să te iubesc!

2010-09-21T22:11:00.000+03:00

   Astăzi a fost prima mea zi de serviciu în Bucureşti. M-am plimbat pentru prima dată pe străzile Bucureştiului, simţindu-mă "acasă".
   E interesant! Oamenii sunt atât de grăbiţi încât mă amuză! Îi privesc zâmbind şi mă bucur că printre ei pot merge liniştită, calmă, descoperind şi căutând puncte de reper să ştiu pe unde să merg şi data viitoare! ;))
   La piaţă vânzătorii sunt atăt de gălăgioşi! Ţi-ar spune orice numai să le devii client.
   De abia aştept cea de-a doua zi! Cu surprize plăcute să fie!

   Apropos, tare-s mândră că sunt moldoveancă!!!

Introducere in teoria relatiilor fericite

2010-09-16T19:26:00.000+03:00

Un interviu extraordinar cu doamna psiholog Dana Preda despre fericire, relatii, iubire, libertate!

Muzica vantului

2010-09-15T22:15:00.000+03:00

              In natura descopar mereu surse noi de incantare. Natura ma primeste mereu cu bratele deschise! Pamantul ma imbratiseaza, pasarile imi canta, iar Soarele ma incalzeste si-mi mangaie sufletul!
              Acum doua nopti am redescoperit sunetul adierii vantului printre frunzele copacilor, toamna! E un cantec minunat, ce pentru mine are un rol stimulator. E o senzatie interesanta - percep cum alterneaza perioadele de cautare si asteptare. Sunetul vantului ma invata sa am rabdare. El vine, danseaza printre frunze, eu stau, ma bucur de melodia lui, apoi el se stinge, dispare! Eu raman acolo, in tacere, si il astept... sa-mi incante iar auzul. Se intoarce, uneori mai vioi, alteori mai linistitor.

Mi-e dor...

2010-09-13T21:31:00.002+03:00

Mi-e dor sa-mi las trupul mangaiat de razele fierbinti ale Soarelui...
Mi-e dor de cantecul valurilor...sa-mi mangaie sufletul, invitandu-l la dans...sa ma apropii usor de valuri, sa le mangai cu candoare, sa-mi las trupul sarutat de fiecare fir de nisip...
Unde esti tu vara? Adu-mi iubirile inapoi!

..................................................................................................

eureux le moment ou nous serons assis dans le palais
Toi et moi,
Avec deux formes et deux visages, mais une seule ame
Toi et moi.
Les couleurs du bosquet et les voix des oiseaux
confereront l'immortalite
Au moment ou nous entrerons dans le jardin
Toi et moi.
Les etoiles du ciel viendront nous regarder;
Nous leur montrerons la lune elle-meme
Toi et moi.

Toi et moi,
Liberes de nous-memes, serons unis dans l'extase,
Joyeux et sans vaines paroles
Toi et moi.
Les oiseaux du ciel au brillant plumage
Auront le coeur devore d'envie.
Dans ce lieu ou nous firons si gaiement
Toi et moi.
Mais la grande merveille
C'est que toi et moi, blottis dans le meme nid,
Nous nous trouvions en cet instant
L'un en Iraq, et l'autre en Khorastant
Toi et moi

(Rumi)

*** Merci beaucoup, Pierre! Maintenant je peux découvrir la beauté de ce monde grâce à tes photos!

Portret in culorile cuvintelor

2010-09-12T19:54:00.006+03:00

Sunt o femeie frumoasa! Sunt mereu ca o coala alba, Il rog in permanenta pe Dumnezeu sa picteze pe mine in culori paradisiace Iubirea ca apoi eu sa pot darui celor din jurul meu bunavointa, compasiune, fericire, iubire, libertate! Sufletul meu este resedinta iubirii cu toate nuantele ei! Dumnezeu mi-a daruit Frumusetea unei inimi pure, nobile si incantatoare iar eu fac toate lucrurile cu mult curaj, incredere si incantare!

Sunt o femeie fericita, experimentez cu indrazneala si bucurie toate darurile vietii devenind mai bogata cu fiecare clipa!

Sunt o femeie incantatoare, chipul meu este fascinant si zambesc fermecator! Primesc mereu cu inima deschisa, cu entuziasm si bucurie toate surprizele pe care Dumnezeu mi le face prin cei din jurul meu!

Sunt o femeie curajoasa ce priveste mereu inainte cu incredere si hotarare ca sa descopere frumusetea fiecarui drum.

Sunt o femeie jucausa! Plina de bucurie eu daruiesc din preaplinul meu fericirea ce-mi inunda sufletul.

Sunt o femeie care se bucura cu toata fiinta atunci cand aduce iubire si fericire in sufletul celor din jur!

Sunt o femeie care-si asterne bogatia sufletului in fata Iubitului intr-un mod minunat, incantator, plin de iubire si daruire!

Sunt o femeie careia ii place sa se lase candid la pieptul Iubitului, ma las cuprinsa de dorinta, puterea si linistea lui.

Sunt o femeie senzuala, care freamata de fericire, incantare la fiecare atingere a iubitului, descoperind Frumusetea Universului!

Sunt o femeie ce manifesta IUBIRE, puritate, candoare pentru a imbratisa sufletele celor iubiti.

Sunt Femeie si ma simt Binecuvantata!

Eu incep de Acum!

2010-09-09T12:38:00.000+03:00

           In sufletul fiecarei fiinte exista dorinta si nevoia de a se simti iubita! Iubirea ne inconjoara pretutindeni, e bucuria din care izvoraste intreaga Creatie!
           Poate ca in momentul acesta nu toti suntem pe deplin multumiti de ceea ce se petrece in viata noastra! Poate suntem mahniti ca ne-am separat de o fiinta draga, sau poate ca intristeaza faptul ca iubitul nu ne acorda aceeasi atentie pe care ne-o acorda la inceputul relatiei, poate ca la serviciu lucram intr-un mediu ostil, care ne oboseste cu fiecare zi mai mult.
           Dar cum ar fi daca am cauta fericirea in noi? Sau daca am aduce-o in noi prin lucruri marunte, dar frumoase, din exterior? Daca am spune: "Stop! E viata mea si tot ce se intampla depinde doar de mine?"
           Ce ar fi daca am lasa putin filosofia la o parte si am practica bunatatea, iubirea, fericirea? Si in fiecare dimineata sa ne propunem sa facem ceva frumos pentru o singura persoana macar, din jurul nostru?
Ce am darui altei fiinte, ne-am darui noua, de fapt! Sa nu lasam sa vina seara fara sa bucuram un suflet!
           Un zambet nu costa nimic! O imbratisare- nimic! O vorba de incurajare unui suflet trist- nimic! Mai multa atentie si daruire celor pe care ii iubim- nimic! Iertare si intelegere celui care ne-a gresit- nimic! Dar toate astea ne inalta si ne elibereaza sufletele de tristete!
           Eu astazi iti daruiesc tie toate gandurile mele bune! Poate nu te cunosc, dar nu-mi doresc decat ca fiecare tristete a sufletului tau sa-ti fie mangaiata! Si tu sa gasesti calea sa o intelegi si sa o inlaturi! Sa fii fericit si sa daruiesti fericire! Si vom avea mai putine motive sa ne plangem mereu de lumea in care traim! Pentru ca noi toti suntem lumea!

Cat pot darui eu?

2010-09-07T13:56:00.002+03:00

Foarte mult! Totul!
Dintr-un suflet mic, mic, mic! Dar pe care Tatal meu il coloreaza atat de frumos prin toate fiintele pe care le intalnesc! Ii da stralucire prin iubirea pe care o simt la cei din jur, prin bunatatea care mi se arata, prin frumusetea care exista in intreaga Creatie, prin daruirea si pasiunea cu care traiesc prietenii mei.
Si atunci eu cum sa nu daruiesc? Cand totul vine de la El? Eu doar urmaresc sa-mi pastrez starea de copil* ca sa Il simt mereu, iar El stie incotro si catre cine sa ma ghideze.
Asa ca ofer Tot ce vrea El sa ofere prin mine!

* La puţină vreme după naşterea frăţiorului său, micuţa Sachi începu să le ceară părinţilor ei să o lase singură cu noul-născut. Aceştia erau preocupaţi că - asemeni tuturor copiilor de patru ani - ea putea să fie geloasă şi să dorească să-l lovească sau bruscheze în vreun fel şi de aceea spuseră nu. Dar Sachi nu dădea semne de gelozie. Se purta cu pruncul cu foarte multă delicateţe şi-şi exprima tot mai insistent dorinţa de a rămâne singură cu el. Astfel, părinţii hotărâră să îi facă acest hatâr.

În culmea bucuriei, Sachi merse în camera bebeluşului şi apropie uşa, dar nu până într-atât încât prin crăpătură parinţii sai să nu poată să tragă cu urechea, spionând. Văzură astfel că micuţa Sachi se îndrepta liniştită spre frăţiorul ei şi, apropiindu-şi faţa de a lui, îi spuse liniştit:

- Copilaş, spune-mi cum este Dumnezeu. Eu am început să-L uit.

(Dan Millman)

Inima fericita infrumuseteaza fata!

2010-09-03T21:54:00.002+03:00

Imi place sa zambesc! Nu trece o zi fara sa nu zambesc macar unei singure persoane!
Pentru mine zambetul e un mod de a transmite iubirea ce o simt. Zambesc celor pe care ii cunosc, zambesc celor pe care nu ii cunosc dar care au nevoie de un zambet!
Daca le zambesti celor din jurul tau, ei iti vor zambi mereu! Dar trebuie sa o faci sincer, cu toata inima! Sa transmiti prin zambet bunatate, politete, curaj si dragoste!
Un om care zambeste aduce in sufletul celor din jurul lui ceea ce aduce Soarele florilor dupa o zi ploioasa!

Rad cu pofta iar viata imi rade inapoi!

Dansand la apusul Soarelui

2010-09-03T00:01:00.001+03:00

Razele Soarelui se ivesc printre frunzele copacilor, dansand pe trupurile noastre firave.
Ne jucam voioase la marginea raului.
Ne prindem de mana, ne invartim in hora, iar cantecul ne este triluri de rasete jucause.
Un joc al trupurilor scaldate in uleiuri parfumate.
Chipuri radiind a fericire.
In valtoarea horei, parul ne mangaie pielea.
Rochiile se invalmasesc lasand sa se zareasca frumusetea unduirilor trupurilor.
Dansam pe iarba moale, cantam cantecul iubirii, iar rasetele noastre se ridica spre vazduh, bucurand cerul!

Despre relatii, la plimbare...

2010-09-01T22:01:00.001+03:00

        Fiecare plimbare cu surioara mea este prilejul unor noi discutii filosofice. Ieri, printre birouri cu functionari stresati, printre claxoane de masini, printre rafturi cu papuci si haine, am vorbit despre relatii.
        Poate ca experienta noastra nu este tocmai bogata, dar in sustinerea ideilor aduceam ca argumente intamplari pe care le-am trait alaturi de cupluri pe care le cunoastem.
        Mi si pare foarte interesant cum apare dragostea dintre doi oameni. Cum incepe inima sa-ti bata pentru cineva, cum iti doresti sa-l ai mereu in preajma, sa-i daruiesti din iubirea ta, sa-i arati mereu cat de mult inseamna pentru tine, sa-i multumesti prin fiecare gest pentru sentimentele pe care le trezeste in tine!
       Inceputul e intotdeauna minunat, e plin de surprize, de trairi paradisiace, e cumulul de momente in care cel de langa tine ti se reveleaza precum un Univers nou, minunat si esti dornic sa-l descoperi! Sunt acele clipe in care devii romantic chiar daca pana atunci nu ai stiut ce inseamna romantismul, cand cunosti trairile ce inspira poetii si muzicienii, cand simti clar sustinerea lui Dumnezeu.
       Apoi, cu trecerea timpului, in relatie se produc anumite schimbari. Aceste schimbari difera de la relatie la relatie in functie de intensitatea iubirii, a pasiunii, de aparitia sau disparitia idealurilor comune, de nivelul la care comunica cei doi iubiti. Cu timpul se acumuleaza frustrari, tensiuni, reactii care genereaza in sufletele celor doi suferinta. Momente de singuratate interioara, de lupta si suferinta aduc speranta ca va mai aparea ceea ce a fost o data in relatia lor, ca vor redescoperi pasiunea de a-l iubi pe celalalt!
       Cred ca asta e perioada in care cei doi constientizeaza lipsurile relatiei. Odata cu constientizarea acestor lipsuri si nevoi, ei se pot indrepta, de obicei, in doua directii: fie vor continua sa traiasca in aceasta caricatura de relatie in care iubirea e inlocuita cu atasament, gelozie, si egoism datorita obisnuintei, fie cei doi isi dau seama ca in relatia lor mai exista iubirea aceea pura dar ca s-au lasat orbiti de aumite obiceiuri, trairi nefaste si cu intelepciune vor readuce intre ei starea de iubire reciproca, daruitoare.
       Am cunoscut foarte multe tipuri de relatii! Relatii in care cei doi se complac in a trai straini unul de altul, in care cauta cu ochii inchisi, prin intuneric, iubirea, incearca din nou si din nou sa construiasca o relatie, uneori spre amuzamentul celor din jurul lor, care privind obiectiv situatia realizeaza ca nimic nu mai poate fi cum a fost la inceput.
       Dar mi-a fost dat sa cunosc relatii de iubire in care cei doi se iubesc neconditionat dupa foarte multi ani petrecuti impreuna, iar intre ei s-a construit o relatie de prietenie sincera, profunda! In acest tip de relatii cei doi iubiti evolueaza spiritual unul cu ajutorul celuilalt, acordandu-si libertate, invatand Iubirea!
      Legaturile dintre oameni mi se par foarte complexe si imposibil de sintetizat intr-un post pe un blog, dar cred ca ceea ce este cu adevarat important este sa avem mereu curajul sa spunem "stop" atunci cand relatia a devenit toxica si sa o luam de la capat! Sa ne simtim binecuvantati atunci cand intalnim Iubirea, cu toate formele ei! Sa ne aruncam in vartejul minunat al Iubirii pentru ca ea nu se poate invata altfel decat iubind!

Dans de cuvinte in doi

2010-09-01T12:33:00.000+03:00

        Exista dragoste la prima vedere!
        Exista priviri care atunci cand se intalnesc pentru prima data, se naste un nou Univers. Un univers binecuvantat cu iubire, fericire, armonie!
        Sunt buze care atunci cand se ating cutremura intregul Univers lasand iubirea sa patrunda in fiecare celula a Lui!

Femeia

2010-08-30T15:20:00.001+03:00

Vacanta asta am avut ocazia sa-mi petrec cateva zile alaturi de femei minunate.
M-am bucurat sa le privesc, sa empatizez cu starile lor! Toate erau asemenea unui Univers misterios, incantator, dornic sa fie descoperit! Am intalnit femei fericite, bucuria fiind starea lor de a fi, femei care emanau senzualitate prin fiecare por, femei iubitoare, femei puternice, frumoase, incantatoare!
Tu ce apreciezi cel mai mult la o femeie? Ce te incanta? Ce trezeste in tine dorinta de a descoperi misterul sufletului unei femei?

Picaturi de ploaie

2010-08-29T14:55:00.001+03:00

Picaturi de ploaie imi bat in geam. S-a luminat de zi. Ar fi trebuit demult sa ma trezesc. Dar somnul de dimineata este atat de dulce, atat de frumos imi mangaie pleoapele, incat ma cuibaresc mai bine in caldura imbietoare a patului! Vreau sa mai raman putin!